Am primit un mesaj de la un cititor. Il redau mai jos, semn ca apreciez opinia si mi’o insusesc. Sper ca, macar de data asta, sa nu ne mai pacaleasca!
“(…) ACUM U.S.L. DORESTE SA CONFISTE REVOLTA POPULARA PENTRU A MENTINE MAFIA POLITICA LA PUTERE !!
La 21 de ani de la confiscarea revoluţiei, protestele continuă!
La 21 de ani de la confiscarea revoluţiei protestele …!
Pe 21decembrie 1989, în Romania era încă revoluţie. Pe 22, acelaşi decembrie, revoluţia a fost confiscată de către Iliescu şi ai lui şi transformată în lovitură de palat, puci sau cum s-o mai fi numind. Din acel 22 decembrie, profitorii-impostori ai revoluţiei nu mai contenesc să şi-o asume, deşi au stat fie în fotolii comode la televizor, fie ascunşi, fie chiar au tras în manifestanţi sau erau în “misiuni”: de filare, urmărire sau filmări. Spărgeau şi vandalizau magazine, jefuiau şi incendiau maşini în numele revoluţiei. A unei revoluţii, care în ciuda numărului mare de victime s-a dovedit a fi fost una de faţadă, de carton. O revoluţie de mucava!
În toţi aceşti ani, în Romania totul s-a mimat. S-au mimat reforme, restructurări, funcţionarea instituţiilor publice, funcţionarea statului de drept. S-a mimat funcţionarea economiei de piaţă, a capitalismului în sine, aşa cum s-a mimat şi comunismul sau construirea socialismului multilateral-dezvoltat. S-a mimat munca, bunăstarea, traiul decnt, încurajindu-se, nemunca, şmecheria, micile-mari învarteli, tunurile de zeci şi chiar sute de milioane de euro. Locul valorii şi al elitelor a fost luat de veleitari şi nonvalori, de semidocţii pseudorevoluţiei. Elitele noastre, valorile intrisece sunt fie peste graniţe, fie sub pămant, fie zac în uitare marginalizate. În locul lor triumfă pleava, scursorile, sfertodocţii acestui neam. Aici, totul se obţine pe şpagă, pe trafic de influienţă pe cunoştinţe, pile şi relaţii, cunoscutul p.c.r. este mai actual ca niciodată.”
Urmasii lui Ion Iliescu URMARESC CONFISCAREA PROTESTELOR
16 ianuarie 2012 de radu
Este vorba de un popor care prin strămoşii săi îşi are rădăcini de patru ori milenare, aceasta este mândria şi aceata este puterea noastră.
(Nicolae Iorga, Originea, firea şi destinul neamului românesc în Enciclopedia României)
STAREA DE PAUPERIZARE ABSOLUTA A 75%DIN POPULATIA ROMANIEI ,SE DATOREAZA CORUPTIEI MEMBRILOR P.S.D. , P.N.L. ,P.C. CARE AU PUTUT FI SANTAJATI SA TREACA IN BARCA INAMICULUI .IN AFARA DE COMPLICITATEA P.S.D. ,P.N.L. SI P.C. , PRIN INTERMEDIUL ACELORA TRADATORI CE AU CONSTITUIT U.N.P.R. [DIN CARE SE PRECONIZASE INITIAL SA FAC PARTE CHIAR SI VICTOR PONTA DACA NU OBTINEA PRESEDENTIA P.S.D.-DUPA MARTURISIRILE LUI GABRIEL OPREA ]SI ULTERIOR AU FOST INREGISTRATI JUDECATORESTE DE CATRE MEDIOCRII REPREZENTANTI AI T.B.[PRESEDINTA SI VICEPRESEDINTA TRIBUNALULUI BUCURESTI] S-AU PUTUT VOTA IN PARLAMENT LEGI ANTI-NATIUNE ,CUM AR FI MARIREA T.V.A.-ULUI ,INSTITUIREA UNOR TAXE INUMANE [PE A DOUA SAU A TREIA PROPRIETATE IN CONDITIILE IN CARE CEL TREI PROPRIETATI SUNT CONSTITUITE DIN CATE O GARSONIERA ].ACEASTA IN LOC SA SE INSTITUIE O TAXA PE LUX …CULMEA ESTE CA DUPA ALEGERILE PARLAMENTARE [DACA NU SE VOIT R PUTEA FRAUDA ATATEA VOTURI CATE TREBUIE ]CE VOR AVEA LOC , U.N.P.R.VA FI ABSORBIT DE CATRE P.S.D. !!!
STAMATI CONSTANTIN – DORUL DE PATRIE
Dedicat României
Am fost şi eu român,
Dar m-am făcut păgân,
Căci tânăr fiind,
Bietul meu pământ,
De tătari călcat,
Ei sclav m-au luat.
. . . . . . .
De-acum numai moartea
Să mă scape poate
Din păgânătate.
Doina veche a unui
prizonier la tătari1
Bunului patriot şi fumul ţării
sale i se pare dulce şi mirositor…2
I
Când aş fi o frunzişoară
Ca de zefir aripioară,
Care căzând în izvor
Pluteşte pe el uşor,
Eu m-aş smulge cu grăbire
Din crenguţa unde sunt,
Aş sări cu mulţumire
În pârăuţ sau în vânt;
Sau aş zbura pân-departe,
Peste păduri neumblate,
Sau aş zbura peste râpi,
Ca pasăre cu aripi,
Peste stânci de cremeni oable,
Peste răsfăţatul lac,
În care ca plete albe
Rădăcini de copaci zac,
Peste dumbrava cerboaicei,
Peste bârlogul ursoaicei,
Peste-ăuîn codru de stejari
Ce stau chiar nişte străjari,
Peste râpi întunecoase,
Lăcaş aprigului hoţ,
A căruia frunte arsă
Şi a lui ucigaş glonţ
N-ar putea să mă-ngrozească,
N-ar putea să mă poprească,
Pân�la Moldova să zbor,
Oh! şi acolo să mor…
Unde Ceahlăul desparte
Pe Moldova de Ardeal,
Şi unde Bistriţa cade
Cu al său limpede val,
Ca o fragedă mireasă,
În braţele fioroase
Al unui aprig bărbat
Ca Siretiul tulburat.
Acolo drag mi-ar fi mie
Sus în văzduh să plutesc,
De unde să văd o mie
De cadre ce se zăresc;
Aice-un şir de culmi nalte.
Acolo văi, râuri late,
Ce Dacia sfâşuiesc
Şi-n bucăţi o împărţesc…
Acolo ziduri căzute
De cetăţi ce pomenesc
Faima Daciei trecute
Şi-a neamului românesc.
II
Dar cum de au pierit oare
A României3 nume mare,
Ş-a celor principi faimoşi
Patriei părinţi duioşi?
Unde-s oştele acele
Care-odată tăbărând
Peste dâmburi şi vâlcele
Şi focuri multe-aprinzând,
Se părea stele picate
Sau fulgere înfocate,
Lucind pe fier fioros
Şi făcându-l mai tăios?
Unde-s hatmanii aceia
De buzdugani purtători,
Ce cu a lor bărbăţie
S-au făcut nemuritori?
Unde-i ceata panţirească,
Ce păzi stema domnească,
Pe tot trupul înzăuaţi
Ca zmeii înfricoşaţi?
Unde-s copiii de casă
Ce sta lângă domni spre pază,
Pajii nobili şi frumoşi
Ca haiducii fioroşi?
Unde-s mocanii de munte
Ce purta prăştii şi lănci,
Şi sărea ca nişte ciute
Peste şanţuri şi pălănci?
Şi a arcaşilor ceată
Ale cărora săgeată
Pătrundea fără de greş
Duşmanii cei mai aleşi?
Unde-s cete cu sineţe
A ghibacilor plăieşi
Ce la războaie-ndrăzneţe
Bătea numai în cămeşi,
Cu pieptul şi braţe goale,
Duşmanii ferecaţi în zale?
Căci glonţul lor mergea drept
În a duşmanilor piept;
Unde-s trabanţii de groază,
Cu baltage şi măciuci,
Cu a lor barbe tufoase
Şi cu flocoasele burci?
Unde-s călăraşii groaznici
Cu fugarii lor pohodnici,
Ce ca pasărea zbura
Şi ca fiarele zbiera,
Când buciumul chema oaste,
Când măzdracele lucea,
Şi când simţea pe la coaste
Că pintenul împungea?
Toţi aceşti cai iuţi ca focul
Ce sub dânşii arde locul,
Bugeacului fii sirepi
Şi mândri ca nişte cerbi,
Au pierit cu călăraşii,
Ca o umbră au trecut,
Şi hatmanii şi ostaşii
În ţărnă s-au prefăcut.
III
Deci unde odinioară
Câmpul se cutremurară
De biruinţi româneşti,
De vaiete duşmăneşti,
Acolo plugarul mână
Leneşii boi hăulind,
Pân-când plugul se anină,
Oase din pământ zvârlind;
Şi unde odinioară
Pe duşmani îi înjugară
La pluguri de au arat
Şi ghindă au semănat*
În acea dumbravă sântă
Oiţele se umbresc,
Şi călătorul ascultă
Fluieraşul păstoresc…
Şi unde odinioară
Bistriţa se încruntară
De sângele duşmănesc,
Oh! acolo ce zăresc!!!
Văd de român copiliţe
Că se scaldă, şuguiesc,
Şi apoi, împletind gâţe4,
Pe pajişte dănţuiesc.
Însă una dintre ele
Saltă ca luna prin stele,
Fiind gigâtă la stat
Ca molidvul drept şi nalt;
Cu ochişorii ca mura,
Sprinceana pană de corb,
Fiindu-i întocmai gura
Pe omăt de sânge strop;
Mândră era copiliţa,
Nu-i tăcea un ceas guriţa,
Şi prin luncă alerga,
Şi fluturaşi alunga.
IV
Ah, dar cum se poate oare
Să m-aprindă desfătare,
Ce mă îndeamnă să uit
Ca să spun ce-am început!
Mă întorc dar cu priinţă
Către timpul ce-au trecut,
Simţind o mare duinţă
De ce pe-atuncea n-am trăit!
Să privesc biruitoare
Oastea cea nemuritoare,
Ce pe duşmani învingea
Ş-a ţării hotar lărgea;
Să privesc solii triimise
La scaunul românesc
De craii ce zădărâse
Pe zimbrul moldovenesc.
Lăcrimam gândind aceste,
Dar răsării făr� de veste
Di-o rază ce-au luminat
Spre-a României olat!!!
La 29 ghenarie 1861 s-au deschis cu solemnitate secţiile
corpurilor legiuitoare ale Principatelor Unite…
(Înţelegeţi, neamuri, şi vă plecaţi,
cu noi este Dumnezeu).
V
Mă uit şi văzui deodată
Că cerul ne-au triimes
Protecţie neaşteptată
Din a Europei congres,
Ce au urzit cu-ndurare
A românilor scăpare,
Şi stima lor înălţând
Precum au fost oarecând!
Acea protecţie sântă
Întruloacă şi uneşte
România sfâşuită
Şi românilor vesteşte:
“Că de acum România
Unită are să fie
În a sale vechi hotară
Cum au fost odinioară;
Şi legi să-şi întemeieză
Unui guvern moderat,
Pe pizmaş să-l înfrunteză
Ce mult timp i-au fost gelat”…
VI
O, protecţie înaltă!!!
Tu sameni această dată
Cu marele prooroc,
Care pe munte de foc,
A legii table săpară
Populului bântuit,
Pe care el şi scăpară
De un jug nesuferit…
Iar făr� de-a ta apărare
Popoarele împilate
Nu-i chip să aibă scăpare
De a-şi păstra libertate.
Precum Ştefan acel Mare,
Şi Mihnea5 cu bărbăţie,
N-au izbutit îmbinare
Răzleţitei Românie;
Şi nici putu să o scape
De sângeratele labe
A leului răpitor
Şi lumii pârjolitor.
Dar ea ca stejar de munte
S-au deprins, s-au învăţat
Cu şioaie să se lupte
Şi cu furtuni ne-ncetat.
Şi tot încă odrăsleşte,
Pe păstor adăposteşte;
Privind furtuna trecând
Şi ea etern rămâind,
Sau precum viţa-de-vie
Măcar vite să o roadă,
Odrăsleşte şi învie
Şi aduce iarăşi roadă…
Deci prinţul menit să fie
Domn a toată România,
Să facă ţării mult bine,
Negândind numai la sine…
Să jure ca să păzească
Şarta ţării nesurpată,
Să jure să ocrotească
Dreptatea la judecată;
Căci istoria priveşte
Faptele de merit mare
Şi adânc le tipăreşte
Pe lespizi nepieritoare.
Şi credeţi, deşi sunt frunză,
Ce vorbesc a mele buze,
Căci cu frunzi s-încoronează
Principii când se renomează.
INCORUPTIBILULde ce crede p.p.-d.d.ca eu vad in viitor ca dupa alegeri,coruptii p.s.d. si p.n.l. ,ma vor chema sa imi dea ultimamul pentru a nu mai scrie peste hotare[asa cum facea parlamentarul securist si assasin ion stan de dambovita ]? pentru ca din pacate le va reusi frauda electorala si vor strange fraudulos 51%[pentru a forma guvernul ] rupand din voturile p.p.-d.d.!!!!!chiar daca vad in tunelul timpului evenimente care nu imi convin [cel putin in ceeea ce ma priveste , aceasta nu inseamna ca nu trebuie sa mai lupt !asa am procedat si cand s-a admis recursul eng de catre c.a.b. in dosarul cu eba dupa ce au amanat transmiterea plicului cu valoare [adica se stia ce contine plicul ] prin posta a contestatiei depuse in 03iulie 2009 ,[pe 08iulie 2009eba incepuse campania electorala pentru parlamentul european ]desi stiam ca in final se va pierde procesul .securistii de la psd pnl pc,au capacitatea de analiza si sinteza precum si capacitatea de interpretare care lipseste din pacate altora !!si eu am contribuit la imbunatatirea capacitatiilor de intelegere din vara nuylui 2009 pana in iulie 2010!poate ca tocmai de aceea sunt atat de inversunat pe ei !!! este vorba de un popor care prin strămoşii săi îşi are rădăcini de patru ori milenare, aceasta este mândria şi aceata este puterea noastră. (nicolae iorga, originea, firea şi destinul neamului românesc în enciclopedia româniei) starea de pauperizare absoluta a 75%din populatia romaniei ,se datoreaza coruptiei membrilor p.s.d. , p.n.l. ,p.c. care au putut fi santajati sa treaca in barca inamicului .in afara de complicitatea p.s.d. ,p.n.l. si p.c. , prin intermediul acelora tradatori ce au constituit u.n.p.r. [din care se preconizase initial sa fac parte chiar si victor ponta daca nu obtinea presedentia p.s.d.-dupa marturisirile lui gabriel oprea ]si ulterior au fost inregistrati judecatoreste de catre mediocrii reprezentanti ai t.b.[presedinta si vicepresedinta tribunalului bucuresti] s-au putut vota in parlament legi anti-natiune ,cum ar fi marirea t.v.a.-ului ,instituirea unor taxe inumane [pe a doua sau a treia proprietate in conditiile in care cel trei proprietati sunt constituite din cate o garsoniera ].aceasta in loc sa se instituie o taxa pe lux …culmea este ca dupa alegerile parlamentare [daca nu se voit r putea frauda atatea voturi cate trebuie ]ce vor avea loc , u.n.p.r.va fi absorbit de catre p.s.d. !!! stamati constantin – dorul de patrie dedicat româniei am fost şi eu român, dar m-am făcut păgân, căci tânăr fiind, bietul meu pământ, de tătari călcat, ei sclav m-au luat. . . . . . . . de-acum numai moartea să mă scape poate din păgânătate. doina veche a unui prizonier la tătari1 bunului patriot şi fumul ţării sale i se pare dulce şi mirositor…2 i când aş fi o frunzişoară ca de zefir aripioară, care căzând în izvor pluteşte pe el uşor, eu m-aş smulge cu grăbire din crenguţa unde sunt, aş sări cu mulţumire În pârăuţ sau în vânt; sau aş zbura pân-departe, peste păduri neumblate, sau aş zbura peste râpi, ca pasăre cu aripi, peste stânci de cremeni oable, peste răsfăţatul lac, În care ca plete albe rădăcini de copaci zac, peste dumbrava cerboaicei, peste bârlogul ursoaicei, peste-ăuîn codru de stejari ce stau chiar nişte străjari, peste râpi întunecoase, lăcaş aprigului hoţ, a căruia frunte arsă Şi a lui ucigaş glonţ n-ar putea să mă-ngrozească, n-ar putea să mă poprească, pân�la moldova să zbor, oh! şi acolo să mor… unde ceahlăul desparte pe moldova de ardeal, Şi unde bistriţa cade cu al său limpede val, ca o fragedă mireasă, În braţele fioroase al unui aprig bărbat ca siretiul tulburat. acolo drag mi-ar fi mie sus în văzduh să plutesc, de unde să văd o mie de cadre ce se zăresc; aice-un şir de culmi nalte. acolo văi, râuri late, ce dacia sfâşuiesc Şi-n bucăţi o împărţesc… acolo ziduri căzute de cetăţi ce pomenesc faima daciei trecute Şi-a neamului românesc. ii dar cum de au pierit oare a româniei3 nume mare, Ş-a celor principi faimoşi patriei părinţi duioşi? unde-s oştele acele care-odată tăbărând peste dâmburi şi vâlcele Şi focuri multe-aprinzând, se părea stele picate sau fulgere înfocate, lucind pe fier fioros Şi făcându-l mai tăios? unde-s hatmanii aceia de buzdugani purtători, ce cu a lor bărbăţie s-au făcut nemuritori? unde-i ceata panţirească, ce păzi stema domnească, pe tot trupul înzăuaţi ca zmeii înfricoşaţi? unde-s copiii de casă ce sta lângă domni spre pază, pajii nobili şi frumoşi ca haiducii fioroşi? unde-s mocanii de munte ce purta prăştii şi lănci, Şi sărea ca nişte ciute peste şanţuri şi pălănci? Şi a arcaşilor ceată ale cărora săgeată pătrundea fără de greş duşmanii cei mai aleşi? unde-s cete cu sineţe a ghibacilor plăieşi ce la războaie-ndrăzneţe bătea numai în cămeşi, cu pieptul şi braţe goale, duşmanii ferecaţi în zale? căci glonţul lor mergea drept În a duşmanilor piept; unde-s trabanţii de groază, cu baltage şi măciuci, cu a lor barbe tufoase Şi cu flocoasele burci? unde-s călăraşii groaznici cu fugarii lor pohodnici, ce ca pasărea zbura Şi ca fiarele zbiera, când buciumul chema oaste, când măzdracele lucea, Şi când simţea pe la coaste că pintenul împungea? toţi aceşti cai iuţi ca focul ce sub dânşii arde locul, bugeacului fii sirepi Şi mândri ca nişte cerbi, au pierit cu călăraşii, ca o umbră au trecut, Şi hatmanii şi ostaşii În ţărnă s-au prefăcut. iii deci unde odinioară câmpul se cutremurară de biruinţi româneşti, de vaiete duşmăneşti, acolo plugarul mână leneşii boi hăulind, pân-când plugul se anină, oase din pământ zvârlind; Şi unde odinioară pe duşmani îi înjugară la pluguri de au arat Şi ghindă au semănat* În acea dumbravă sântă oiţele se umbresc, Şi călătorul ascultă fluieraşul păstoresc… Şi unde odinioară bistriţa se încruntară de sângele duşmănesc, oh! acolo ce zăresc!!! văd de român copiliţe că se scaldă, şuguiesc, Şi apoi, împletind gâţe4, pe pajişte dănţuiesc. Însă una dintre ele saltă ca luna prin stele, fiind gigâtă la stat ca molidvul drept şi nalt; cu ochişorii ca mura, sprinceana pană de corb, fiindu-i întocmai gura pe omăt de sânge strop; mândră era copiliţa, nu-i tăcea un ceas guriţa, Şi prin luncă alerga, Şi fluturaşi alunga. iv ah, dar cum se poate oare să m-aprindă desfătare, ce mă îndeamnă să uit ca să spun ce-am început! mă întorc dar cu priinţă către timpul ce-au trecut, simţind o mare duinţă de ce pe-atuncea n-am trăit! să privesc biruitoare oastea cea nemuritoare, ce pe duşmani învingea Ş-a ţării hotar lărgea; să privesc solii triimise la scaunul românesc de craii ce zădărâse pe zimbrul moldovenesc. lăcrimam gândind aceste, dar răsării făr� de veste di-o rază ce-au luminat spre-a româniei olat!!! la 29 ghenarie 1861 s-au deschis cu solemnitate secţiile corpurilor legiuitoare ale principatelor unite… (Înţelegeţi, neamuri, şi vă plecaţi, cu noi este dumnezeu). v mă uit şi văzui deodată că cerul ne-au triimes protecţie neaşteptată din a europei congres, ce au urzit cu-ndurare a românilor scăpare, Şi stima lor înălţând precum au fost oarecând! acea protecţie sântă Întruloacă şi uneşte românia sfâşuită Şi românilor vesteşte: “că de acum românia unită are să fie În a sale vechi hotară cum au fost odinioară; Şi legi să-şi întemeieză unui guvern moderat, pe pizmaş să-l înfrunteză ce mult timp i-au fost gelat”… vi o, protecţie înaltă!!! tu sameni această dată cu marele prooroc, care pe munte de foc, a legii table săpară populului bântuit, pe care el şi scăpară de un jug nesuferit… iar făr� de-a ta apărare popoarele împilate nu-i chip să aibă scăpare de a-şi păstra libertate. precum Ştefan acel mare, Şi mihnea5 cu bărbăţie, n-au izbutit îmbinare răzleţitei românie; Şi nici putu să o scape de sângeratele labe a leului răpitor Şi lumii pârjolitor. dar ea ca stejar de munte s-au deprins, s-au învăţat cu şioaie să se lupte Şi cu furtuni ne-ncetat. Şi tot încă odrăsleşte, pe păstor adăposteşte; privind furtuna trecând Şi ea etern rămâind, sau precum viţa-de-vie măcar vite să o roadă, odrăsleşte şi învie Şi aduce iarăşi roadă… deci prinţul menit să fie domn a toată românia, să facă ţării mult bine, negândind numai la sine… să jure ca să păzească Şarta ţării nesurpată, să jure să ocrotească dreptatea la judecată; căci istoria priveşte faptele de merit mare Şi adânc le tipăreşte pe lespizi nepieritoare. Şi credeţi, deşi sunt frunză, ce vorbesc a mele buze, căci cu frunzi s-încoronează principii când se renomează. !
„Vlad Țepeș…are meritul de a fi pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare voievod român, pe Ștefan cel Mare. Cu armele! Are meritul că a coborât morala absolută prin țepele puse în cur la nivel absolut. Dormeai cu punga de aur la cap și ți-era frică să n-o furi tu de la tine. Ăsta-i voievod absolut, Vlad Țepeș. Păi fără ăsta istoria românilor e o pajiște cu miei!”
—Petre Țuțea – 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, București, Editura Humanitas, 1997, p.119
Imperiul Otoman ajunge să stăpânească mare parte din Balcani (teritoriile statelor actuale Serbia, parțial Ungaria, parțial România, Bulgaria, Albania și Grecia), extinderea spre occident oprindu-se la porțile Vienei, al cărei asediu eșuează. În acest context istoric, Vlad Țepeș a luptat pentru a-și apăra domnia și țara, folosind împotriva inamicilor metodele de disuasiune specifice epocii, din care făceau parte și execuțiile și supliciile cu caracter exemplar și de intimidare.Simbolul Ordinului era un dragon, iar scopul era apărarea creștinismului și cruciada contra turcilor otomani. Datorită apartenenței sale la Ordinul Dragonului, tatăl lui Vlad Țepeș era supranumit Dracul. La rândul său, Vlad va fi înnobilat în numărul membrilor Ordinului Dragonului în 1431 la Nürnberg de către Sigismund de Luxemburg. Vlad al anIII-lea a fost ostatic până în 1448, iar fratele său până în 1462. Această perioadă de captivitate a jucat un rol important în formarea și ascensiunea la putere a lui Vlad. Turcii l-au eliberat, în 1447, după moartea tatălui său – asasinat la comanda lui Vladislav al II-lea, rival la tronul Țării Românești. Tot atunci, Vlad a aflat și de moartea fratelui său mai mare, Mircea, torturat și îngropat de viu de boierii din Târgoviște.Primul act important de răzbunare a fost indreptat împotriva boierilor din Târgoviște, vinovați de moartea tatălui și a fratelui său. În duminica de Paști a anului 1459, el a arestat toate familiile de boieri care participaseră la petrecerea princiară. Cei mai bătrâni au fost trași în țeapă, iar ceilalți au fost forțați să străbată pe jos drumul de o sută de kilometri din capitală până la Poenari, unde au fost puși să construiască o fortăreață pe ruinele unui avanpost vechi cu vedere la râul Argeș.Există multe povestiri și anecdote despre Vlad al III-lea Drăculea. Era recunoscut pentru ambiția de a impune cinstea și ordinea. Aproape orice infracțiune, de la minciună și furt până la omor, putea fi pedepsită prin trasul în țeapă. Fiind sigur de eficacitatea legilor sale, Vlad al III-lea a lăsat, se spune, o cupă de aur la vedere, în piața centrală din Târgoviște. Cupa putea fi folosită de călătorii însetați, însă trebuia să rămână la locul ei. Conform surselor istorice[necesită citare], în timpul domniei sale cupa nu ar fi fost niciodată furată și ar fi rămas aproape nefolosită.
Vlad al III-lea ținea de asemenea ca toți locuitorii țării să muncească și să fie utili comunității. Îi privea pe bolnavi, vagabonzi și cerșetori ca pe niște hoți. Ca urmare, într-o zi toti vagabonzii si bolnavii din Țara Româneacă au fost invitați la curtea domnească din Târgoviște, la un ospăț. După ce au mâncat și au băut, domnitorul i-ar întrebat dacă ar vrea să nu mai fie niciodată săraci. După ce a primit un răspuns afirmativ, a ordonat ca hala să fie închisă și incendiată. Nimeni nu ar fi supraviețuit.
O altă legendă spune, că doi călugări sosiți în Țara Românească l-au vizitat pe Vlad la castelul său. Călugării îi cunoșteau reputația și, când el le-a cerut părerea despre domnia sa, au răspuns fiecare în mod diferit. Unul a spus că Vlad era aspru, dar era prinț, în vreme ce celălalt i-a condamnat fără ocol cruzimile. În funcție de versiune, fie unul, fie celălalt dintre cei doi călugări ar fi fost tras în țeapă.
După altă legendă, Vlad ar fi înscenat un furt (o pungă cu 50 de galbeni) unui boier din Sfatul Țării, după care acesta, în fața domnitorului, a pretins că i se furaseră 100 de galbeni. Pentru minciuna sa, ar fi fost tras în țeapă.[necesită citare]
Vlad Tepes a fost numit drept Cavalerul dreptatii ! Vlad Tepes este asociat personajului Dracula fara nici un temei istoric. Numele de Dracula, care apare in documentele vremii, se datoreaza “Ordinului dragonului” pe care l-a primit tatal lui Vlad Tepes. DEGEABA AM CEREUT EU IN SCRIS[CUM PDL PSD,PNL,PC STIU PREA BINE ] LUI BASESCU INCEPAND DIN ANUL 2007SA PREIA EXEMPLU LUI VLAD TERPES , CA EL S-A COMPLACUT IN MIAZERIA MORALA CARE LA HRANIT !!!
Versuri B.U.G. Mafia Moarte pentru moarte
Tataee:
Ra-ta-ta-ta-ta-ta-ta-ta, cu zambetu pe buze si cu razbunarea-n cap, / am iesit la vanatoare de
politai f*tuti in cur./ Niciodata-n viata mea, pe astia n-am vrut mai mult, / sa ii dobor, sa ii
omor si sa ii las intinsi pe jos, / cum au facut si ei cu noi, in circa la 2./ Ne-au prins odata,
noaptea, morti de beti si inarmati./ “Ce, ma, vi s-a suit democratia la cap? “/ Baga-mi-as p**a-n
mama voastra gabori de c***t, / toata ziua stati cu ea in gura si nu v-ati saturat./ Ei, acum a
venit timpu sa va aratam la toti, / ca aveti arme degeaba si ca santeti niste prosti./ L-ati omorat
pe-al meu tovaras fara nici un rost, / ma-sa plange si nu crede ca fii-su e mort./ Asa c-am pregatit
pentru voi o surpriza, / ne-am adunat cativa, si ne-am suit in masina, / si am iesit pe strada cu
pofta de macel, / nimeni nu scoate-un cuvant, insa toti gandim la fel./ Iata c-am dat coltu si
soferu pune frana, / santem in fata la circa, fiecare cu-arma-n mana./
Refren: x 4
Tataee:
Inc’un politai care-a mers prea departe.
(Sange pentru sange, si moarte pentru moarte.)
Uzzi:
Sa se simta bine-acuma cand sant in fata la circa, / am in fata niste gabori ce fac pe ei de frica./
Am scos al meu uzi, i l-am pus in cap, bang, / da baga-mi-as p**a mintea ta nu joaca feste / pentru
ca ma ai in fata, G-yeah, am in mana o arma, si-o sa te fac varza./ Deshidem usa la circa si intram
cu o rafala./ Pac-pac-pac-pac-pac, nu tinem socoteala, / unu cate unu ii vad cum cad pe coridoare, /
simt politia cu moare, moare, moare, / si acum sa spun ceva pentru toti cei care, / m-au bagat
fortat in circa si m-au rupt in bataie:/ ra-ta-ra-ta, toate lumea stie, gaborii sant de c***t, / iar
pentru cel ce aseara, inca mai traia/ baga-mi-as p**a, omorati toata circa, / inclusiv secretarii,
inclusiv la mai mare./ A, G-yeah, intreaga circa moare, / uita- te acum cati politai zac pe spate /
luane-ati scarba-n gura, moarte pentru moarte./
Refren: x 4
Doi, trei, patru… De ziua ta, gabore, in dar ti-am adus bombele… si mai zambeste gabore… cand
ti-or exploda c*****e!
Tataee:
Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, / sange pentru sange si moarte pentru voi cei care, ati ramas
in spate, / ascunzandu-va de noi, nu o sa scapati, nu o sa scapati, / pentru ca santem aici pentru
toti ai nostri frati, / care au luat bataie, / pan la sange in parnaie./ Ar fi bine sa iesiti afara,
/ am stat cam mult aici si nu mai avem rabdare, / sa-i cautam pe fiecare, sa va-mpuscam pe rand, /
nu mai are rost, politi-ajunge muribunda./
Uzzi:
Ra-ta-ta-ta-ta-ta-ta, ra-ta-ta-ta-ta, / uita-te cum vine Uzzi si va baga in c***t, / cu al meu
p-p-p-pistol, p-p-p-pac, G-yeah./ Pentru ca nu mai vreau sa mi se’ntample ce s-a-ntamplat odata, /
sa fi calcat in picioare ca pe-un c***t in plina strada, / de-aia sant acuma aici, sa ii omor pa
toti, ra-ta-ta-ta-ta toti./ Acum c’avem cadavrele celor ce-au murit… Dah/ acum sunt fericit
•
Versuri B.U.G. Mafia Cine e cu noi
Refren1:
Cine e noi striga ‘O-O’ !
Cine e noi striga ‘O-O’ !
Cine e noi striga ‘O-O’ !
Cine e Mafia striga ‘O-O!
I:
Dau 3000 de gabori pe 30 de femei
Care sa striga tare ‘Uzzi isi bate joc de ei.’
Ziaristii in continuare preseaza despre noi
Nu ne-ati facut voi, v-am facut noi pe voi
Fraierii o ard la modul ‘frate, sunt tari’
Dar nu se poate, sunt drogati, se dau si mari
Dau 2000 de joint-uri la douaj’ de baieti
Care sa va rupa capul si mai vedeti ce scrieti
Stil mafiot, la fel ca-n ’98
Fetele se freaca pe hip-hop in club
E 20-02, (e aproape la fel)
Se procedeaza la fel, (dar la un alt nivel)
Un fel de Tony Montana in Romania
Fac tot posibilul sa evit puscaria
Ca Leonard Doroftei sunt campion mondial
Ma aflu in treaba fara adversar.
Refren2:
Priveste bine pe langa tine
Ca ai putea sa intelegi ceva
Ai grija ce faci, cu cine te bagi
Si vezi cum poti sa fii peste toti.
Refren1:..
II:
An dupa an cu banu’ pe primu’ plan
Reprezint baietii care au dolaru’ in buzunar
Fac istorie in plina glorie, pun pe foaie operatiunea Casa
Cu Uzzi si Tataie, fara ei nu stiu cum as fi trait
Fara bani, fara microfon, fara BUG
As fi fost ca Dracula fara sange
Ca maestrul Lacatus fara minge
Sunt acelasi pe care tie-ti place sa-l urasti
Nascut si crescut pe strazile din Bucuresti
Baieti cu doua fetze care vor sa te invete
Mai mult cum sa le dai decat sa iei,
Atentie! Teoria conspiratiei functioneaza.
Am baieti peste baietii la care apeleaza
A venit si politia cu munitia
Nimeni n-o sa poate sa opreasca Mafia.
Refren2:..
Refren1:..
III:
Nu exista nici o limita la ce-as putea sa fac
Au trecut atatia ani, lectia o am in cap
Si sunt cateva treburi ce s-au schimbat in cartier
Dar baietii sunt la fel, rechinii ies ca la apel
Tot dupa bani, dupa ce le trebuie
Cativa dintre ei stiu cand sa traga linie
Fiindca scopul de a face bani aici nu s-a schimbat
Dar metoda de a face bani a evoluat si s-au afilat
La firme, organizatii, Internet
Tehnica a ajuns sa fie cea care face diferenta
Dar multi nu si-au dat inca seama ca un celular
Folosit gresit poate sa te-arunce la gropar
Vezi tu..Stii ca-n viata inseamna mult
Sa te ridici in picioare doar cand ai ceva de spus
Ia-o ca pe-un sfat sau ia-o tu ca pe ce vrei
Eu si baietii mei suntem in mileniul III.
Refren2:..
Refren1:..
Versuri B.U.G. Mafia La furat (toata viata mea)
Avem onoarea si placerea sa va prezentam unul dintre cei mai tineri rapperi de la CASA, adica
Luchian …
O sa ma vezi intotdeauna langa ei ,
Care ei ?
Langa baietii care stiu sa faca lei ,
Pentru ca de la baietii care stiu sa faca lei
Inveti, Sa faci la randul tau lei e simplu,
Suntem tot in fatza ta,
Facem bani intruna,
Bulangii din hip-hop cu polla.., a vrut sa suga polla,acum
Peste tot doar noi, peste toti peste voi.
Lasa gabori sa vada ca nu au ce sa faca,
De acte nu intreaba,
Incepe sa imi placa,
Sa fiu bagat in seama sunt Luchiano,
Din prima zi cu fratii
Pe ciordeala , pe loc banu
Politia vrea sa ne toare in fapt,
Va dam jet , va dm rap, va dam in cap,
Dedicatie speciala pentru bagabontzii mei,
Luchian pentru voi
Milioane de lei.
Refren x2:
Cand iti doresti prea mult si n-ai de unde
Te duci unde ,
La furat.,Yo
Urmarit, cautat de toata politia,
Toata viata mea,Yo
Toata viata mea
II
Ai gatu asigurat frate
Ce lant ai.
Nu am ce sa fac acum til tai sau mil dai !
Circa e aproape
Poti sa mergi, dar crezi ca poti ?
Fara martori …,
Tu fraier ,
Noi hoti.
Bani fac pamantul sa se-nvarta,
Poate sti,
Le zice bani, material , cascaval sau harie,ii zic.
Bani frate sti cum se fac,
Sa te gandesti la ei,
Sa nu fi chitra cand ii dai ,
Sa fi cand ii iei.
Pentru ei, multi au ajuns la puscarie
Respect-o pe hartie chiar si p-aia de o mie.
Ca poti s-ajungi legat,
Sau cu un glont in cap,
Sau cu femei in pat ,
Cu ce iti doresti defapt.
Femeile vor pu** ,
Bani si bautura.
Bani nu le dam ,
Bautura isi cumpara,
Acuma batetzi nevasta ca se f*te cu vrunu
Luchian pentru tine
Suspect nr 1
Refren x2 …..
III x4
Asi vrea la fel ca toti pustanii……
Asi vrea la fel ca toti pustanii……
Asi vrea la fel ca toti pustanii……
Asi vrea la fel ca toti pustanii,
Ca baietii sa produc un leu.
Versuri ( lyrics ) de pe albumul Casa
Versuri B.U.G. Mafia Capu sus
Refren:
Stim ca nu o sa uitam niciodata
Nu am putea , chiar dac-am vrea
Pentru care sunt inchisi,pentru cei care s-au dus
Pentru care sunt cu noi , capu’ sus
Suntem asa cum am vrut sa fim de la-nceput
Te-am lovit atunci in cap acum e mult mai mult
Sunt doar cativa baietasi pe care-i vezi langa noi
Te uiti la noi , noi urat la voi , ca la noi
Am mult respect pentru multi,multi,multi
Oameni batrani si trecuti
Urmeaza parte de tarfe , de falsi , cred ca-i stii
Care se bucura prea mult sa vada teancul de mii
Pe gabori ii platesti , sunt ai tai si degeaba
Sunt prea lacomi sa duca la capat treaba
Atunci se observa in cazier,greseli
Te duci la ????sectie????, si incepi sa speri
Oare-i mai bine sa NU , oare-i mai bine sa DA
Cum or mai fi baietii mei si familia mea
Si stii ca trece , toate trec , mai am de spus
O sa fie o data bine pentru noi capu’ sus
(Refren)
Niciodata nu a fost usor , acum e greu
Sunt zile in care nu mai merge , orice i-as face eu
Si ma gandesc uneori ca poate-ar fi mai bine
Sa ma duc .. acolo unde e bine’
As vrea sa tina capul sus cand plec fratii mei mai mici
Mama si tata sa stie ca voi fi aici
Mereu tot ce-am facut , ce dupa mine ramane
Am plecat de la voi , pentru voi vremuri mai bune
As vrea sa tina capu’ sus toti tovarasii mei
Sa ii dea foc , sa traga tot , pana nu mai pot
Sa-si aminteasca de mine si daca inima le cere
Prefer in loc de lacrimi , o sticla de bere
As vrea sa tina capu’ sus cei care mi-au fost dusmani
Sa stie ca si fara mine treaba merge inainte
Si pana o sa ne intalnim toti acolo sus
O sa incerc si eu cat pot sa mai tin capul sus
(Refren)
Cu timpul am invatat sa fac , sa tac
Cu timpul am invatat sa tac si sa bag la cap
Totdeauna capu’ sus si privirea dreapta
Niciodata nu poti sa stii ce te asteapta
E greu sa dai sfaturi bune celor ce-au nevoie
Dar mai greu e sa-ti mentii viata proprie la o linie
Spun unii ca practica iti poate fi profesor
Dar ai grija cum o faci ca s-ar putea sa mori usor
De la strada la parnaie poate fi decat un pas
Te las pe tine sa gandesti ce ti-a ramas
Baieti cu multi bani au cazut si doare tare
Inc-o data capu’ sus pentru fratii de la-nchisoare
Spun ce mi-a scris un frate din parnaie
Cateva vorbe care arata cat trebuie sa fii de tare
Zicea ca zilele sunt acolo cenusii
Sau cenusii vargate si javrele stilate
Capu’ sus
(Refren)
Versuri B.U.G. Mafia E vorba de bani remix
Strofa I (Grasu XXL):
Pot sa fac ce vreau, cu cine vreau, fara ca banu’ sa intervina,
Mai mult decat respect, aici e vorba de stima.
Parerea unanima e ca-i vorba de bani,
Eu contest acest discurs, spun ca-i vorba de ani.
Cu baietii tai, niciodata n-ai sa poti sa-i uiti,
Nu-ncerca s-o faci pentru ca tu stii ca n-au fost prea multi.
Vorbesti de bani, te dai golan, in carrier esti veteran,
E vorba de cand si cu cine te tine, cu nimeni, e bine pe bani.
Banu-nvarte lumea, nu ma-nvarte pe mine, dar
Fratii raman aproape, nu depind de buzunar.
Vrei banii lunar, te dai de armasar,
Fetitele pe cine sar? Motivu-i bugetar…
Vreau banu’ direct, fara alte implicatii suspecte,
Nu vreau dusmanii, acrobatii si alte efecte,
Vreau doar sa traiesc si sa respect pe cine vreau,
Eu respect fratii, tu vrei doar banii, iti iei…
efren x2 (Grasu XXL, Paco 10 Grei)
Strofa a II-a (Paco 10 Grei):
Nu esti unul dintre noi, esti unul dintre ei,
Banu’ te schimba fara ca sa vrei,
Nu te-ai nascut cu ei si n-ai sa mori cu ei,
De aceea cand vorbesti de bani, lumea intra la idei.
Vrei sa te schimbi, n-ai cum,
Poate ca intr-un fel sau altul cu banii te simti mai bun,
Fratii nu stau cu tine doar pentru ca ai mai mult,
Vorbesti atata despre bani ca m-am saturat sa te ascult.
Ai tot, maine poate nu mai ai nimic,
Lumea nu o sa te mai priveasca la fel, fii pregatit,
Cu sau fara bani, vorbesti de ei, n-ai dreptate,
Poti sa vorbesti de ei cand nu depinzi de ei, frate.
Ai uitat de unde ai plecat,
Ai uitat baietii de acasa care atunci te-au ajutat,
Ai uitat ce inseamna cu adevarat sa ai frati,
Cat timp e vorba de bani, suntem inca motivati.
Refren x2 (Grasu XXL, Paco 10 Grei)
Strofa a Ill-a (Paco 10 Grei, Grasu XXL):
Esti pe bune cu fratii, ei sunt pe bune cu tine,
Daca ti se urca la cap, s-ar putea sa uite de tine.
Pentru ca banii n-o sa-i tina niciodata aproape,
Pentru ca respectu’ e inainte de toate.
Poate ca-n spate combate, face pacate, uita de toate, tighie,
Calca pe capatana, mandate jucate prost, n-are rost,
Daca portofelu-i altfel decat gros,
Fratioare, nu hartia face totul frumos.
Vrei sa stie lumea ca banu’ face sa rupa ceru’,
Oricum el e acolo, indiferent de cum ti-ai luat SL-u’.
Pentru tine, care-ai vrea s-arati ca ai,
Nu conteaza cum ai facut-o, conteaza ce vrei, aaait?
Panarama mea, dobitoc esti toata viata,
Zi de zi nu faci altceva decat sa faci pe paiata,
Eu aplic toata viata fenta pe sest,
Vorbesti de bani, nimic in rest.
Refren x2 (Grasu XXL, Paco 10 Grei)
Versuri ( lyrics ) de pe albumul Casa
Versuri B.U.G. Mafia Unii sug p**a
Tataee:
De inceput o sa incep cu inceputu:
esti doar o p**da care face bani cu botu.
Banca e acum prea
mica, tu te ridici sa spui ceva, lasa-l pe tata sa-ti explice, o s-ajungi la p**a mea.
Nu-ti fe frica, nu esti singura, lista mea continua,
de-ar fi sa spun tot ce-am de spus, nu mi-ar ajunge-o
strofa.
De sase ani incoace sant multi care dau cu zvonu,
si-o gramada care fac stirea cu
telefonu.
O parte din presa preseaza c***t, cand e vorba de noi sau in general de hip-hop.
Le-avem noi p-ale noastre si nu e asa cum trebuie,
dar pentru voi, toti ai mei striga multa m**e.
Si va mai spun de lipitori si bagatori de seama,
ai uitat de unde ai plecat si cum te cheama.
Stai
acolo, unde esti, suge lapticu de la ma-ta,
ca de p**a mea atarna-acum prea multi. Gata!
Refren: x 2
Uzzi:
Toata lumea stie ca esti doar un c*cat.
Caddy:
De cacat,
Tataee:
tot ce faci,
Uzzi:
sa te faci remarcat.
De la noi si toti baietii care-ar vrea sa-ti sparga gura:
Tataee si Caddy:
Sugi p*la!
Uzzi:
Pentru ca-i totu pentru bani, pentru ca-i vorba de ani,
fiindca respectu se castiga si mereu apar
dusmani.
Avem boala pa voi, voi nu ati fost ca noi,
voi nu sunteti ca noi, voi n-o sa fiti ca
noi.
Despre ziare, doua vorbe, inventati prea mult,
iar cand santem fata-n fata va p*sati pa voi.
Si sant multe vedete proaste, cine c*cat le-o pune, sa se bage-n ale noastre.
Gaborii sant aia
care baga-n tribunal,
care tot timp te scot de la parnaie-n ultimu hal.
Te-ntrebi de ce sloboz iti
dedicam atat,
pentru baietii care-ar vrea sa-ti zica ei mai mult.Cum e-aici, intre noi, treaba
noastra.
Ti-am zis c-aici nu-i loc, fai, p*zda proasta.
Pentru care au uitat, vreau sa mai zic
ceva:
Pantelimon, (Bucuresti), B.U.G. Mafia.
Pa-ra-pa
Refren: x 2
Caddy:
Eu stiu ca tot ce scri tu nu e despre mine.
Ei stiu ca tot ce scrii tu, le scoti de la tine,
ziaristule, paparazzi-ai fost si-o sa ramai,
ala care suge p*la pentru zvonuri.
Spui c-am fi cerut
280 de milioane la Buzau….
Din nou iti spun ca nu e loc, ti-o trag la cioc,
si mai spun ca sant
cu tine altii la un loc.
Fa, ti-e cin ti-a zis ca ne-am p*sat pa public, proasto,
ai supt p*la ani
de zile s-ajungi stea, muisto. Noi ii respectam pe cei ce ne respecta, stop,
prea multi te-au
auzit si-o sa ti-o iei la bot.
99, inca din 90 sant aici,
tu p-atunci sugeai la tata, n-ai de un
sa sti.
Ai venit cu pluta pa conducta si te-ai trezit MC,
taci si sugi p*la, sant aici din prima
zi.
Refren: x 2
Alexandru Vlahuta: TaRa. POPORUL
Tara. Poporul de alexandru Vlahuta face parte din Romania pitoreasca, despre care Dumitru Micu scrie ca este „un atlas geografic comentat, traversat de o calda iubire de tara.” Textul este un reportaj literar, cu scaderile si virtutile genului. Vlahuta selecteaza metodic, in dorinta de a oferi o imagine completa a universului national – repere istorice, peisaje, elemente de civilizatie” si cultura. Fragmentul se prezinta azi mai ales ca o lectie de patrio¬tism. Didacticismul expunerii nu intuneca insa calitatile unei des¬crieri nuantate si evocatoare. Textul debuteaza cu afirmarea orgolioasa a originii nobile a poporului roman, coboritor din „legionarii biruitori” si din „uriasii invinsi”. Partea finala a primei secvente sintetizeaza in fraze limpezi si insistente esenta istoriei noastre milenare: rezistenta la vijeliile vremurilor, ilustrata poetic prin comparatia: „Ca trestia neam indoit sub vint – dar nu ne-am rupt”.
Ideea jertfei se contureaza in pasajul urmator; a jertfei pentru un tarim daruit cu „frumuseti si bogatii”, innobilat prin „fapte marete si inaltatoare”. Scriitorul citeaza in acest sens cuvintele lui Stefan, devenit simbol al gloriei strabune.
In secventa a doua, interesul scriitorului se deplaseaza din pla¬nul istoric in cel geografic. in aceeasi maniera de sinteza* poetica, alexandru Vlahuta descrie un perimetru geografic reprezentativ pentru varietatea si splendoarea peisajului romanesc. Staruind a-supra apelor, autorul descopera panorama feerica a fertilitatii: „ri-un frumoase, datatoare de viata, si nenumarate piraie se desple¬tesc, in carari de argint”. Cimpia Ialomitei aduce tinutului un Tar-mec straniu. Triplul epitet „tacuta, neteda, uscata” ca si metafora „vast ostrov insetat”, nuantind culoarea stilistica, introduc o nota de mister geologic. Baraganul e un „desert larg” ce „viseaza” ape. Farmecul lanurilor si balariilor, deasupra carora, in „undele aerului” se zamislesc din visul pamintului insetat naluciri („apa mortilor”) este de natura sa sustraga o zona arida unei simple conditionari geografice, invaluind-o intr-un fel de fantastic, parca un spirit al locurilor ar insufleti-o. <
Ca orice reporter, Vlahuta e captivat de dinamica peisajului si de actualitate. Sensibil la ideea progresului, el il percepe in dru¬muri si cetati moderne („orasele-nfloritoare"), in industrie. Fraza se incarca de substantive ilustrative ale evolutiei rapide: „sosele netede, pietruite si linii ferate, insirind pe firele lor orase-nflori-toare si sutele de fabrici, ce scot la lumina bogatiile tarii". Evolutia spirituala e masurata de cresterea capitalei, careia entuziasmul reportericesc ii alatura, spre o lamuritoare comparare, „fotografia" cea mai veche: locul unde-si pastea turmele Bucur. Efectul de con¬trast intre turma de oi si „altarele luminii" sustine ideea de progres prin invatamint si cultura. Centrul capitalei, este in chip simbolic Universitatea – „palat" avindu-si inceputul in „saracacioasele chilii" ale luminatorului Lazar. Poetul, Eroul si apostolul, ale caror statui vegheaza suisul neamului, sint „Eliade, Minai Viteazu si Gheorghe Lazar", straja plamadirii civilizatiei romanesti.
Partea a doua a textului justifica cel de-al doilea termen din titlu: Poporul. – „cea mai aleasa si mai mindra-ntre podoabele tarii". Portretul acestuia se constituie din cuvintele simple si esentiale: „suflet larg, nespus de duios", „marea lui putere de munca, de lupta si de rabdare", „mintea lui treaza", „inima lui calda", „pu¬rurea tinar", „pururea mindru", desemnind suma virtutilor omenesti. Exclamatia retorica ce incheie acest portret („Unde-ar fi a-juns el astazi, dac^-ar fi fost lasat in pace!…" e mereu actuala si inchide in ea zbuciumul multor constiinte romanesti. Demnitatea in suferinta si statornicea, toate darurile sale ceresti au facut din popor ziditorul intregii natiuni. E vorba de oameni simpli, de tarani. O conceptie identica a dictat versuri de sfioasa inchinare in fata taranilor, dm partea unor mari artisti, ca Octavian Goga sau Tudor Arghezi. ,
Dubla metafora din Jules Michelet pune in valoare ideea suferintei necurmate, care a slefuit ca pe o piatra rara suflatul romanesc.
Epitetul „divina" referitor la blindetea chipului de taran exprima puterea de inaltare sufleteasca prin suferinta pe care o primesc cei alesi, autorul introducind astfel urmatoarea veriga a textului: durerea s-a prefacut la acest popor in frumusete. Din jalea seculara au izvorit cintecele, au crescut pajistile creatiei populare. Scriitorul nu le enumera, ci alege, in spiritul evocarii sale sentimentale, numai cinteeul de leagan si bocetul, poezia soptita la cele doua capete ale firului vietii pe pamint: nasterea si moartea.
Ultimele rinduri din Tara. Poporul sint conclozive – unquod erat demonstrandum – al acestor pagini, un memento pentru fiii de azi ai patriei. Sentimentul mindriei nationale consfinteste torentul afectiv precum flamura o victorie: „intr-o tara asa de frumoasa, c-un trecut asa de glorios, in mijlocul unui popor atit de destept, cum sa nu fie o adevarata religie iubirea de patrie si cum sa hu-ti ridici fruntea, ca falnicii stramosi de odinioara, mmdru ca poti spune: «Sint roman!»".
TAINA MORTII.
MOARTEA DREPTULUI
SI MOARTEA PACATOSULUI
Biserica Ortodoxa invata ca moartea este “despartirea sufletului de trup”; odata aceasta despartire savarsita, trupul este dat pamantului si putrezeste. Asadar, ultima menire a omului pe pamant este moartea, despre care Sfanta Scriptura marturiseste astfel: “Si se va intoarce tarana in pamant, de unde s-a luat, si duhul se va intoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el” (Eccl.12,7).
Moartea il rapeste pe om cand a ajuns la termenul predestinat de judecata lui Dumnezeu pentru indeplinirea rostului ce-i este impus. Acest termen acordat omului contine – prin prevederea dumnezeiasca – tot ce este folositor omului; deci moartea este de folos omului.
Sfantul Antonie cel Mare, vrand sa patrunda adancurile scopurilor providentei, adresa intr-o zi lui Dumnezeu urmatoarea rugaciune: “Doamne, pentru ce unii mor de tineri, pe cand altii ajung la cea mai adanca batranete?”. Si Dumnezeu ii raspunse: “Antonie, vezi numai de tine! Aceasta este judecata lui Dumnezeu, ce nu ti se cade tie a cunoaste.”.
Dumnezeu a harazit sufletul sa treaca prin trei stari diferite, care constituie viata sa vesnica: viata in pantecele mamei, viata pe pamant si viata de dincolo de mormant.
Sufletul, la iesirea sa din trup, trece in imparatia fiintelor asemenea lui, adica in imparatia spirituala a ingerilor. Dupa faptele sale bune sau rele, sufletul se uneste cu ingerii cei buni in rai sau cu ingerii cazuti in iad. Acest adevar ni se descopera noua de catre Iisus Hristos, in parabola bogatului si a lui Lazar, ne invata ca sufletele, dupa ce s-au despartit de trup, intra in aceeasi zi in rai sau in iad. “Adevar zic tie ca astazi vei fi cu Mine in rai.” (Lc. 23, 43), a zis Hristos talharului celui bun.
Astfel fiecare suflet despartit de trupul sau va fi in rai sau in iad. Cand? Astazi, a zis Mantuitorul. Ce intelegem prin cuvantul astazi si cum impacam aceasta expresie cu invatatura Bisericii despre vami si despre a treia, a noua si a patruzecea zi dupa moarte?
Pe pamant sunt zile, nopti, si ani; dincolo de mormant nu este decat vesnicie, luminoasa sau intunecata. Deci, cuvantul astazi desemneaza timpul de dupa moarte, adica vesnicia. A treia, a noua si a patruzecea zi nu sunt decat pe pamant, caci dincolo de mormant imparatia timpului nu exista; acolo nu sunt alte zile decat cea de astazi. Misterul mortii este poarta prin care sufletul, despartindu-se de trup, intra in vesnicie.
Noi stim si vedem ce devine trupul; cat despre suflet, noi nu-l putem vedea, dar stim cu desavarsire ce i se intampla prin marturisirea Sfintei Biserici – stalpul si confirmarea adevarului – care nu a cazut niciodata din invatatura sa si nici nu poate cadea, pentru ca este invatata de Duhul Sfant.
Astfel descriu Sfintii Parinti ce se intampla in momentul in care sufletul se desparte de trup: “Ingerii – buni si rai – se vor infatisa inaintea sufletului. Vederea acestora din urma va pricinui sufletului o nesfarsita tulburare, dar va gasi o mangaiere la vederea si protectia ingerilor celor buni. Faptele bune ale omului si constiinta curata sunt in acel moment de un mare ajutor si reprezinta o mare bucurie pentru dansul. Ascultarea, umilinta, faptele bune si rabdarea sunt sprijin sufletului, care urca spre Domnul intr-o mare bucurie si insotit de ingerii cei buni; in acest timp sufletul plin de pasiuni si pacate este condus de demoni in iad unde va suferi vesnic.” (Sfantul Teodor Studitul).
Sfantul Grigorie, ucenicul Sfantului Vasile, o intreba intr-o vedenie pe Sfanta Teodora asupra imprejurarilor ce au insotit moartea sa si a ucenicilor sai. “Cum pot sa-ti spun, zise ea, despre suferinta fizica si simtamantul de apasare a celor ce mor? Starea sufletului in timpul despartirii sale de trup este asemenea senzatiei celui ce ar cadea gol in mijlocul flacarilor si s-ar fi facut cenusa. Cand veni ceasul mortii mele, duhurile cele rele ma inconjurara din toate partile. Unele mugeau ca niste fiare salbatice, altele latrau ca niste caini, insa altele urlau ca lupii. Ele erau furioase, ma amenintau, se pregateau a se arunca asupra mea si scrasneau din dinti, privindu-ma. Eram nimicita de groaza cand, deodata, am vazut doi ingeri stand la dreapta patului meu si vederea lor imi dadu indrazneala. Abia atunci demonii se indepartara putin de patul meu. Unul din ingeri intreba cu manie pe demoni: “Pentru ce ajungeti voi intotdeauna inaintea noastra langa patul muribunzilor, pentru a inspaimanta si tulbura pe tot sufletul ce se pregateste a se desparti de trupul sau? Voi n-aveti a va bucura aici: mila lui Dumnezeu a patruns acest suflet si voi n-aveti nici o parte din el.”. Atunci demonii se tulburara si incepura a arata faptele mele cele rele, savarsite in tineretea mea, si strigau: “Ale cui sunt deci aceste pacate, n-a facut ea cutare lucru si cutare lucru?”. In sfarsit veni moartea, grozava la vedere. Se aseamana omului, insa nu are carne si nu alcatuieste decat din oase omenesti. Ea aduse cu sine mai multe instrumente de tortura: sabii, sageti, lanci, seceri, furci, securi si altele. Umilitul meu suflet tremura de frica. Sfantii Ingeri au zis catre moarte: “Fa-ti treaba ta si scapa usor acest suflet de legaturile trupesti, caci el nu are mare povara de pacata.”. Moartea se apropie de mine, lua o mica secure si-mi taie mai intai picioarele, apoi bratele; apoi, cu ajutorul altor instrumente, ea slabi toate madularele mele si le desparti din incheieturi. Perdui astfel bratele si picioarele mele, tot trupul meu era mort si nu puteam sa ma misc. Pe urma imi taie capul si n-am putut sa-l mai misc, ca si cum ar fi incetat sa fie al meu. Dupa aceasta, ea pregati o bautura intr-un vas pe care-l apropie de buzele mele si m-a facut sa o beau cu de-a sila. Aceasta bautura era atat de amara incat sufletul meu nu putu sa o suporte, se infiora intr-atat si se arunca afara din trup. Atunci ingerii l-au primit in bratele lor.
Cand m-am intors, am vazut trupul meu ce zacea neinsufletit, fara miscare si fara viata, si l-am privit ca unul care ar privi un vesmant de care s-a dezbracat; si m-am mirat. Ingerii ma tineau si demonii s-au apropiat de noi, aratand pacatele mele. Ingerii incepura a cauta faptele mele cele bune si, din mila lui Dumnezeu, le-au gasit. Ingerii adunau faptele mele cele bune, facute in viata mea cu ajutorul lui Dumnezeu, si se pregateau a le pune in cumpana in fata faptelor mele cele rele, cand deodata se arata Sfantul nostru Parintele Vasile, care zise catre Sfintii Ingeri: “Acest suflet a facut mult bine batranetilor mele, m-am rugat lui Dumnezeu pentru el si Dumnezeu mi l-a dat.”. Zicand aceste cuvinte, a scos de la san o punga plina cu aur si a dat-o ingerilor, spunand: “Cand veti trece prin vamile vazduhului si duhurile rele vor incepe a chinui sufletul sau, rascumparati-l cu aceasta. Eu sunt bogat din mila lui Dumnezeu, am adunat mari visterii prin munca si sudoarea mea si dau aceasta punga sufletului care m-a slujit.”. Dupa ce a ispravit de vorbit, s-a dus. Duhurile cele rele fura inmarmurite; incepura a scoate gemete tanguitoare si se indepartara. Apoi iarasi se arata Sfantul Vasile, purtand niste vase pline cu miruri curate si pretioase. Deschise vasele, unul dupa altul, si varsa acele miruri asupra mea; pe loc m-am simtit inundata de miresme duhovnicesti si m-am simtit schimbata si luminata. Sfantul zis catre ingeri: “Cand veti fi implinit pentru acest suflet tot ceea ce este trebuincios, il veti duce in locuinta pe care a pregatit-o Domnul pentru mine.”. Apoi sfantul se facu nevazut. Ingerii m-au luat si ne-am indreptat spre Rasarit.”.
Oamenilor luminati de Dumnezeu li se incredinteaza ca, la cea de pe urma suflare, faptele lor sunt puse in cumpana si:
1. Daca partea dreapta e mai ridicata decat cea stanga, sufletul este este primit in rai, in mijlocul ingerilor;
2. daca cele doua parti ale cumpanei sunt deopotriva, atunci fireste ca mila lui Dumnezeu capata biruinta;
3. cand cumpana se apleaca spre partea stanga, dar nu cu mult, mila dumnezeiasca inlocuieste lipsa (astfel sunt cele trei judecati ale Domnului: judecata dreapta, judecata omeneasca, si judecata milostiva);
4. cand faptele cele rele apleaca cumpana prea mult in partea stanga, atunci judecata cea mai dreapta rosteste hotararea in functie de pacate.
Acestea sunt imprejurarile care insotesc moartea omului.
Mantuitorul, vorbind de moartea dreptului si de cea a pacatosului, a formulat cateva linii generale pentru aceeasi idee, spunand ca moartea pacatosului este cumplita, pe cand cea a dreptului este frumoasa. “Nebune, intru aceasta noapte ti se va cere sufletul tau.” (Lc.12, 20), a zis El despre cel dintai, in timp ce al doilea va fi dus de ingeri in sanul lui Avraam. (Lc.16, 22). Asadar, de noi insine si cu ajutorul nemijlocit al lui Dumnezeu atarna felul mortii noastre, noi putand sa o facem frumoasa sau cumplita, dupa cum vom fi indeplinit poruncile lui Hristos: “Fiti gata in tot ceasul de moarte, pocaiti-va si credeti in Evanghelie.”. Ca urmare, ocontinua cainta si o credinta vie in Domnul nostru Iisus Hristos ne va inlesni o moarte dulce si pasnica.
Nu numai cei saraci ca Lazar se fac vrednici de un sfarsit fericit, ci si cei bogati, dar smeriti cu duhul. Nu numai cei bogati, ca acel imbelsugat din Evanghelie, merg in iad si mor cumplit, dar si cei saraci, daca nu-si poarta crucea lor cu rabdare si marime de suflet.
Sufletul dreptului, dupa ce s-a despartit de trup, este primit de ingeri, care-l pazesc si-l poarta spre taramuri pline de lumina si fericire. Si este firesc sa fie asa, caci sufletele dreptilor se afla impreuna cu ingerii chiar de pe pamant. Iata ce scrie Sfantul Efrem Sirul despre moartea dreptului: “Dreptii si ascetii se bucura in clipa mortii, avand inaintea ochilor faptele nevointei lor, privegherile, posturile, rugaciunile, lacrimile; sufletele lor simt o mare bucurie cand sunt chemate sa iasa din trup si sa reintre in repausul lor vesnic.”.
“Moartea pacatosului este cumplita.” (Ps. 33, 21) – este insasi marturisirea Cuvantului lui Dumnezeu. Si pentru ce? Cugetati bine la ce vrea sa zica pacatos. Pacatosul este acela ce calca Legea lui Dumnezeu si dispretuieste poruncile Sale. Dupa cum virtutea, reflectandu-se in constiinta, produce in aceasta o bucurie cereasca, tot asa si pacatul face a naste in suflet frica raspunderii. Moartea sufletului pacatos este tragica, pentru ca, in chiar momentul iesirii sale din trup, este luat de ingerii raului, pe care i-a servit fiind pe pamant si cu care, impreuna cu ceilalti pacatosi, el va trebui, din acel moment, sa se uneasca in vesnicie. Iata ce spune Sfantul Macarie Alexandrinul despre moartea pacatosului: “Cand sufletul pacatosului paraseste trupul, se produce un mare mister. O haita de demoni si de puteri intunecate inconjoara sufletul si-l duc in teritoriul lor. Si nu trebuie sa ne miram de aceasta. Daca omul, fiind inca pe pamant, le-a dat ascultare si s-a facut sclavul lor, el cade cand paraseste aceasta lume.
Revoltele din Piaţa Universităţii încep să dea roade
Manifest pentru o naţiune civică
Cetăţenii sunt izvorul de existenţă al oricărui stat, căci un stat fără cetăţeni nu este posibil. Cetăţenii sunt cei care cedează din suveranitatea şi autonomia lor, plătesc impozite şi taxe din munca lor pentru ca statul să se îngrijească de toţi şi de fiecare în parte. Dintre cetăţeni se nasc viitorii cetăţeni şi ei constituie în esenţă naţiunea atunci când aderă la o cultură şi la o tradiţie. Aşa că, de fapt, cetăţenii ştiu cel mai bine ce este important şi ce nu pentru existenţa şi pentru naţiunea lor, şi de aceea, teoretic, cetăţenii au întreaga putere politică pe care doar o deleagă câtorva cetăţeni care să rezolve problemele de care restul cetăţenilor nu au timp sau chef să se ocupe.
Şi totuşi, în ţara noastră cetăţenii nu contează şi de fapt nimeni nu îi bagă în seamă. Însuşi cuvântul cetăţean a deveni desuet. Pentru partidele politice sunt electoratul, pentru Biserică sunt enoriaşii, pentru puterea politică de astăzi ei sunt românii. Iar pentru stat ei sunt poporul. Ceea ce este fals. Poporul este continuitatea temporală a tuturor celor care au trăit, trăiesc şi vor trăi în interiorul aceleaşi culturi. Dar nu toţi strămoşii noştri au fost cetăţeni, aşa cum ei nu pot să voteze astăzi în numele nostru. Nu poporul este cel care decide soarta unei ţări ci naţiunea civică, căci naţiunea este cea care există acum şi aici în interiorul unei culturi. Iar naţiunea civică nici nu ţine cont de diversitatea etnică, religioasă sau sexuală ci conferă putere tuturor cetăţenilor care locuiesc în acelaşi stat.
Prin tot acest proces complicat de eludare a cetăţeanului ca existenţă lingvistică şi simbolică statul român şi-a însuşit prin furt de la cetăţean puterea politică pe care o foloseşte discreţionar chiar împotriva cetăţeanului.
Desigur că nu este prima dată în istoria României când se întâmplă acest lucru. Respectul faţă de cetăţeni este mai degrabă o excepţie decât o normă. De fiecare dată când statul şi-a asumat, cu voia sau fără voia cetăţenilor, mai multe puteri de atâtea ori a uitat de fiecare cetăţean în parte în economia numerelor mari. Statul român a căutat de foarte multe ori să salveze naţiunea etnică şi nu pe cea civică. Fiecare cetăţean a fost sacrificat în numele poporului sau al naţiunii etnice, chiar şi cei care deţineau temporar puterea simţindu-se sacrificaţi pe altarul Patriei. Nu mai vrem sacrificii inutile.
Statul s-a obişnuit să îşi închipuie naţiunea civică ca pe o grădiniţă de copii cu retard minor care deşi pot să muncească nu pot gândi cu capul lor decât limitat şi instinctual. Aşa că fie prin aşa-zisa elită, fie prin activiştii partinici fie chiar prin asmuţirea unor cetăţeni împotriva altora statul şi-a propus să gândească în locul nostru, al tuturor. El consideră că ştie mai bine ce înseamnă fericirea fiecăruia şi a tuturor, căci asumă că fericirea statului este şi fericirea cetăţenilor. Şi cu asta cetăţenii sunt tot mai nefericiţi. Fercirea a devenit un bun politic şi mediatic, şi ea este tot mai mult transformată în bani şi putere. Fercirea înseamnă iubire şi solidaritate, confort şi siguranţă, lipsa grijilor sau asumarea lor particulară. Dar toate acestea fiind cuantificate în bani s-au transformat în tot atâtea pârghii ale statului prin care se insinuează în viaţa noastră. Fericirea este individuală şi se obţine individual. Nu mai vrem bariere în calea fericirii noastre.
Şi de fapt cine este Statul?
Astăzi statul este de fapt o construcţie eminamente elitară bazată pe partide politice corupte şi indolente cu dorinţele cetăţenilor. Şi eliminând cetăţenii din această construcţie acest stat este unul al bunului plac şi nu unul de drept. Statul român a fost dintotdeauna oligarhic în lipsa unei aristocraţii autentice. În 1948 o oligarhie străină a înlocuit oligarhia românească pe principii ideologice – comunismul. După 1989 o altă oligarhie – o simbioză între oligarhia comunistă şi oligarhia naţionalistă – a acaparat statul în numele democraţiei şi a Drepturilor Omului. Această oligarhie ideologică şi-a produs propria oligarhie financiară pe care şi-a clientelizat-o. Astfel aceste două oligarhii –care de fapt nu sunt decât una – au pus mâna pe putere şi o folosesc cu alte chipuri şi alte măşti şi astăzi. Oligarhia din 1948 a pus mâna pe putere în numele maselor muncitorilor şi ţăranilor, oligarhia de după 1989 a pus mâna pe putere cu ajutorul maselor. Nici una dintre ele nu a fost interesată să transforme aceste mase într-o naţiune civică. Oligarhia este cea care transformă drepturile în privilegii. Ori, într-o naţiune civică singurul privilegiu este acela obţinut prin merit, egalitatea substanţială domnind între cetăţenii liberi.
Teoretic un stat de drept se bazează exclusiv pe instituţii democratice care sunt legitimate de cetăţeni. Dar aceste instituţii au fost delegitimate de structurile politice care le-au personalizat. Ele există doar pentru sine şi nu pentru cei care ar trebui să beneficieze de ele şi care le întreţin din taxe şi impozite.
Singura instituţie a statului care să îi reprezinte pe cetăţeni ar trebui să fie Parlamentul. Dar acesta este supus unui proces de disoluţie. Parlamentul nu este numai un loc al făuriririi de legi. Ele este un loc în care se procesează interesele a cât mai multe gruprui de cetăţeni pentru a se obţine soluţia care să îi mulţumească pe cât mai multe dintre acestea. Dar Parlamentul a devenit doar un spaţiu de orgolii sterile care se înfruntă inutil. Iar aceasta este în avantajul strucutrii executive – Guvern + Preşedinte – care ocolindu-l dictează drumul pe care ar trebui să meargă societatea. Ori societatea de cele mai multe ori nu este întrebată dacă acceptă acest drum sau nu. Pur şi simplu este privită ca fiind lipsită de raţiune, dictând alţii în locul ei. Societatea este a cetăţenilor şi nu a statului, statul este al societăţii!
Partidele politice nu mai reprezintă pe nimeni de multă vreme, ele doar se autoreprezintă, pentru că societatea a fost înşelată cu ideea că alţii gândesc pentru ea. Pentru a fi liberi cetăţenii trebuie să fie responsabili. Pentru a fi responsabili cetăţenii ar trebui să fie demni. Iar demnitatea înseamnă a spune NU atunci când acesta trebuie spus.
În România Guvernul dictează cu ajutorul unei coaliţii obediente interesate doar de autoperpetuare ca partide individuale sau coalizate. Astfel, Guvernul României a luat locul Parlamentului în plan legislativ, acesta din urmă fiind castrat.
Multe voci s-au ridicat împotriva legiferării prin Ordonanţe de Urgenţă, chiar şi partidele care sunt astăzi la putere. Ordonanţele nu au dispărut. Doar că lor li s-a adăugat o formă şi mai tiranică de legiferare – Asumarea Răspunderii Guvernului pentru Orice. Legi de importanţă covârşitoare pentru noi şi pentru generaţiile viitoare au trecut prin bunul plac al Puterii prin Asumări de Răspundere – Coduri Civile şi Penale, Legea Educaţiei Naţionale, Legile Muncii ş.a.. Degeaba au fost consultaţi cei interesaţi de aceste legi, în final, numele modernizării au fost trecute aşa cum s-a dorit de clientela politică şi nu de cei interesaţi. NU au trecut în numele nostru. Legile Fundamentale trebuie să treacă prin consens şi nu prin tirania majorităţii temporare!
Prin aceste formule autoritare instituţiile democratice devin tot mai slabe pentru că sunt folosite ca paravan pentru a limita şi micşora democraţia. Fiind lipste de credibilitate aceste instituţii sunt părăsite de cetăţean care se retrage tot mai mult în calitatea sa originară –aceea de indivi – loc în care nici naţiunea, nici poporul şi nici măcar statul nu mai există. Statul ne-a împins în individualism gregar ca să scape de cetăţeni.
Şi procesul continuă: fără să întrebe pe nimeni statul doreşte să regionalizeze România nu prin referendum ci prin legi administrative. Doreşte să comaseze alegerile pentru ca nimeni să nu mai ştie ce votează. A hotărât deja că primarii vor fi aleşi într-un singur tur de scrutin lipsindu-l pe cetăţean de posibilitatea unei a doua şanse la majoritate. Astfel primari cu 20% din voturi vor hotărî pentru toţi cetăţenii. Astfel nici tirania majorităţii nu mai funcţionează – este dictatura pe faţă a unei minorităţi clientelizată de stat. Căci aceşti primari nu au prea multe pârghii de a-şi adminstra singuri comunitatea, sunt siliţi prin legi nedrepte să depindă în continuare de stat. Aberaţia bugetului centralizat face ca ieşenii să plătească pentru metroul din Bucureşti, iar bucureştenii pentru căldura de la Brad. Iată expresia clară a domniei absolute a statului asupra societăţii. O societate demnă este o societate de cetăţeni autonomi.
Autonomia cetăţeanului înseamnă că el este complet liber în raport cu proprietatea sa şi egal în această libertate – adică juridic – cu toţi ceilalţi cetăţeni. Doar o naţiune civică bazată pe autonomia cetăţeanului poate da naştere statului de drept.
Criza economică din acest moment dă la oparte masca de pe faţa hidoasă a oligarhiei ilegitime ce a acaparat statul cetăţenilor. De aceea astăzi am avea posibilitatea să schimbăm prin presiune civică statul oligarhic pentru a-l înlocui cu statul de drept bazat pe o naţiune civică. Dar pentru aceasta este nevoie de unirea tuturor cetăţenilor care se simt excluşi de la decizia cetăţenească în orice fel.
I. Vrem ca legile, hotărârile, deciziile care sunt luate în numele oligarhiei să nu mai fie declarate ca fiind luat în numele nostru.
II. Vrem ca orice decizie care implică existenţa mea directă sau democraţia să fie interogată prin dezbateri reale şi a căror concluzii să fie transpuse în practică : Nici o lege să nu mai fie adoptată prin asumarea răspunderii guvernamentale sau prin ordonanţe de urgenţă. Există suficiente legi în acest moment în România: lăsaţi-le să funcţioneze.
III. NU vrem comasarea alegerilor. Prin aceasta se încalăcă dreptul fundamental la o informare corectă şi transformă democraţia românească într-una electoralistă. Orice schimbare a legii electorale să fie adoptată doar în prima sesiune după investirea a legislativului. Oricând altcândva să nu fie permis prin lege organică.
IV. Vrem alegeri proporţionale sau mixte, care să permită delocalizarea aleşilor naţiunii civice, care sunt reprezentanţii naţiunii şi nu a unor grupuri de interese.
V. Vrem o naţiune civică în care diferenţele etnice, religioase sau sexuale să nu existe. Naţiunea civică se opune naţionalismului de orice fel şi deci şi partidelor etnice sau religioase.
VI. Statul modern s-a întemeiat pe principiile Iluminsmului care respectă fundamental viaţa umană şi dreptul fiecăruia de a-şi urmări fericirea. De aceea VREM un stat social care permite egalitatea reală de şanse.
VII. Egalitatea de şanse presupune că din taxele tuturor cetăţenilor trebuie să beneficieze toţi cetăţenii de aceleaşi servicii, chiar dacă minimale. Educaţia şi sănătatea sunt drepturile pozitive esenţiale pentru orice cetăţean.
VIII. Principiul nici o taxare fără reprezentare trebuie să fie întru-totul respectat. Nici un impozit sau taxă nu pot fi impuse decât prin consultarea cetăţenilor.
IX. Scopul taxelor trebuie să fie transparent, la fel şi cheltuirea lor.
X. Vrem ca discursul public să fie decent şi adecvat. Orice abuz de limbaj, orice violenţă de limbaj, din partea oricui ar veni trebuie sancţionată prin retragerea dreptului la cuvânt pentru o perioadă oricare de timp.
Salvarea unui stat nu va veni niciodată din exteriorul lui, chiar dacă pentru moment pot exista aceste aparenţe. Dacă cetăţenii acelui stat nu sunt dispuşi să îl salveze el se va prăbuşi negreşit mai devreme sau mai târziu. Un stat întemeiat pe naţiunea civică NU va putea niciodată să fie înfrânt, nici din afară nici din interior. El este adevăratul stat de drept.
Mişcarea pentru o Naţiune Civică
Publicat acum 10 ore si un minut
CU INTENTIE DIRECTA SI REACREDINTA CRIMINALA , AUTORITATILE PDL ,PSD, PNL LASA SA INGHETE PE DRUM PE CEI INZAPEZITI !NU ESTE CEVA NOU .
DOVADA :
Oameni de prisos
În zi de crudă foamete
Fiindu-li lehamite
În Marginea ţării întregi
Au vrut s-ucidă pe moşnegi.
Iar ei au zis “Nu fiţi păgâni,
Răbdaţi puţin pe cei bătrâni:
De-a lungul căii morţilor
Ei sunt în pragul porţilor.”
poezie de Nicolae Iorga
Guvernul mafiot si securist foloseste tergiversarea pentru a nu se inflama poporul !
Pentru că așa cere FMI
Energia și gazele s-ar putea scumpi cu 15%
Fondul Monetar Internaţional a cerut Guvernului majorarea cu cel puţin 15% a preţului la electricitate până la finele lunii februarie, ca urmare a secetei care a redus producţia în hidrocentrale, potrivit unui draft al scrisorii de intenţie redactat în aceste zile.
Draftul reprezintă propunerea FMI transmisă instituţiilor autohtone la mijlocul acestei săptămâni, însă Fondul şi oficialii Guvernului au continuat negocierile vineri, la sediul Ministerului Finanţelor. Dacă autorităţiile au acceptat solicitările celor de la FMI vom vedea duminică după-amiază, când oficialii Fondului vor susţine conferinţa de presă de la finalul celei de-a patra evaluări a acordului preventiv, scrie adevărul.ro
Potrivit acestui draft, calendarul pentru eliminarea preţurilor reglementate la energie şi la gaze rămâne cel convenit până acum, adică finele anului 2013 pentru consumatorii industriali şi sfârşitul anului 2015 pentru cei casnici.
Aceasta deşi, în urmă cu o săptămână, preşedintele Traian Băsescu spusese că va încerca să obţină de la FMI o derogare a acestor termene, astfel încât tarifele reglementate să fie eliminate abia în 2017 pentru industrie şi în 2020 pentru populaţie.
„Vom începe (Guvernul – n.r.) acum să implementăm planul agreat anterior privind renunţarea la tarifele reglementate la electriciate şi gaze, în conformitate cu regulile UE. Până la 15 februarie 2012 vom transmite Comisiei Europene, Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internaţional traducerea în limba engleză a întregului calendar, incluzând toate specificaţiile relevante şi măsurile specifice pentru a proteja consumatorii vulnerabili şi pentru a asigura competiţia”, scrie în document.
Totodată, FMI a mai cerut și majorarea preţului gazelor pentru consumatorii noncasnici cu 15% în etape trimestriale până la finele lunii iunie 2012.
„În sectorul gazelor, ajustarea de preţ pentru consumatorii noncasnici implementată lunile trecute (inclusiv cea de 5% de la 1 ianuarie), tot a lăsat preţurile sub cele conform formulei de recuperare a costurilor (CUG). Ne angajăm să aplicăm restul de ajustare de 15%, necesară pentru a ajunge la CUG, în paşi trimestriali până la finele lunii iunie”, se mai arată în draft.
Dan ZavaleanuPublicat acum 6 ore si un minut
Discuțiile cu FMI despre liberalizarea energiei și gazelor, amânată pentru aprilie
O majorare de preţ la gaze şi electricitate se va discuta cu FMI în aprilie, a spus Gheorghe Ialomiţianu, potrivit Agerpres.
“Nu avem în actuala scrisoare de intenţie cu FMI puncte legate de majorarea preţurilor la gaze şi electricitate. Acest lucru se va discuta în luna aprilie când reprezentanţii FMI vor veni la Bucureşti, despre momentul acestor majorări şi în ce cuantum”, a explicat Ialomiţianu într-o conferinţă de presă susţinută la Braşov.
Ialomițianu a precizat că a cerut FMI ca liberalizare să fie amânată pentru 2015, 2016 sau 2017.
Publicat acum 56 minute
Petru Movilă (deputat PDL de Iași): Legea privind activitatea de cămătărie a fost promulgată
Autor: Adi Zăbavă Comunicate, Iaşi, PDL joi, 17 noiembrie 2011
Legea privind activitatea de cămătărie, susţinută de deputatul Petru Movilă, a fost, astăzi, promulgată. Proiectul a primit aviz favorabil din partea Preşedinţiei României şi va fi trimis Monitorului Oficial spre publicare. “Scopul acestei legi este de a se elimina activitatea de cămătărie în urma căreia foarte multe persoane au ajuns în situaţia de a-şi pierde casele şi alte bunuri, iar unii datornici au fost bătuţi sau au recurs chiar şi la sinucidere. Deşi la prima vedere aceste împrumuturi cu dobîndă mică oferite de cămătari sînt ispititoare, ele ascund numeroase capcane care, în cele mai multe cazuri, ajung să genereze situaţii grave”, a declarat deputatul Petru Movilă.
Această lege are ca obiect de reglementare definirea noţiunilor de “camată” şi “cămătar”, precum şi sancţionarea cu închisoare de la 1 la 3 ani pentru “darea de bani cu dobîndă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată”. Noua lege defineşte şi noţiunea de “camătă” prin care se înţelege “dobînda pe care o ia cămătarul pentru sumele date cu împrumut”, precum şi noţiunea de “cămătar” prin care se înţelege “persoană care dă împrumuturi băneşti în schimbul unei camete.
Sorin Oprescu a anunțat că va candida la din nou Primăria Capitalei Autor: Adi Zăbavă Bucureşti sâmbătă, 22 ianuarie 2011
Cu câteva minute în urmă, pe postul de televiziune Realitatea TV, în emisiunea 3×3 moderată de Stelian Tănase, Sorin Oprescu a anunțat că va candida cu siguranță și în 2012 pentru un mandat de primar al Capitalei. Primarul a evitat să răspundă atunci când a fost întrebat ce contracandidați prevede că va avea, dar a menționat că nu are nici o emoție în perspectiva alegerilor.
PDL București: Oprescu e supărat că nu s-au votat PUZ-urile finanțatorilor săi
Primarul General al Capitalei este ipocrit atunci când vorbeşte despre faptul că majoritatea din Consiliul General ar fi votat la şedinţa de luni, 30 ianuarie 2012, mai multe PUZ-uri ‘private’. PDL Bucureşti îi aduce aminte lui Sorin Oprescu că el este cel care a propus 105 PUZ-uri cu doar două zile înainte de intrarea în vigoare a modificărilor la Legea Urbanismului care nu mai permit derogările de la Planul de Urbanism.
Deci, dacă au existat interese necurate, acestea cu siguranţă au fost ale Primarului General. De altfel, PDL Bucureşti a denunţat aceste afaceri de pre-campanie electorală ale lui Sorin Oprescu încă de ieri, inaintea şedinţei Consiliului General.
Comunicatele de presă mincinoase pe care le dă Sorin Oprescu în acest moment nu sunt rezultatul faptului că nu s-au aprobat ‘PUZ-urile pentru investiţii vitale’, ci ale faptului că s-au respins două proiecte ale unor prieteni de-ai Primarului General care aveau interese mari. Sorin Oprescu vroia să se realizeze turnul de 100 de metri de la Răzoare al avocatei Lucia Cherecheş, cea care i-a finanţat campania electorală la Preşedinţia României, şi posibilitatea de a se construi în Parcul Tineretului din Bucureşti, distrugându-se astfel cel de-al doilea parc ca mărime al Capitalei.
Primarul General este acum furios că a pierdut sursele de finanţare pentru campania electorală şi că nu a reuşit să ocolească legea aşa cum ar fi vrut. Prin intrarea în vigoare de la 1 februarie 2012 a unor noi norme de urbanism şi prietenii lui Sorin Oprescu vor trebui să construiască legal.
PDL Bucureşti reaminteşte că, în mandatul actualului Primar General, în Capitală s-a construit de o manieră haotică, această stare de confuzie fiind artificial întreţinută prin faptul că Sorin Oprescu nu a realizat un nou Plan de Urbanism General. Buldozerele comuniste pe care le-a mânat în luptă edilul-şef împotriva clădirilor monument-istoric sunt dovada cea mai clară a faptului că, pentru Sorin Oprescu, nimic nu este sfânt şi va călca sub şenile orice pentru apropiaţii săi.
PDL Bucureşti cere Primarului General să îşi exercite cu bună credinţă atribuţiile pe care le are şi să stopeze construcţiile ilegale din Bucureşti, în acest moment el fiind girantul ilegalităţilor şi abuzurilor care sluţesc Capitala.
PDL București: Sorin Oprescu își bate joc de banii bucureștenilor: 14 milioane de euro pentru reabilitarea fântânilor arteziene
Primarul General al Capitalei, Sorin Oprescu, pare să fi pierdut masura: a iniţiat un proiect de hotărâre pentru reabilitarea mai multor fântâni arteziene din Capitală, costul total pentru bugetul Primăriei ridicându-se la 14 milioane de euro.
PDL Bucureşti respinge cu hotărâre această iniţiativă a lui Sorin Oprescu, pe care o consideră dovada cea mai clară a faptului că Primarul General îşi bate joc de banii bucureştenilor.
În pragul iernii, în condiţiile în care nu există contracte pentru asigurarea serviciilor de salubritate, în condiţiile în care datoriile RADET depăşesc 220 de milioane de euro şi penalităţile către ELCEN sar de 250 de milioane de euro, în condiţiile în care Consiliul General a decis să subvenţioneze căldura pentru bucureşteni şi în acest an, dorinţa lui Sorin Oprescu de a reabilita fântânile arteziene din Piaţa Unirii şi Parcul Tineretului cu 14 milioane de euro reprezintă o mostră de iresponsabilitate crasă şi de maximă lipsă de respect faţă de cetăţenii Bucureştiului.
Reprezentanţii PDL din Consiliul General al Municipiului Bucureşti vor vota împotriva acestor aşa-zise investiţii propuse de Primarul General al Capitalei, aşa cum au mai făcut-o o dată pe parcursul acestui an. PDL Bucureşti îi aduce aminte lui Sorin Oprescu, în caz că a uitat, că CGMB a respins deja o dată prin vot reabilitarea fântânilor şi crede că nu există niciun temei pentru care votul să se reia.
Mai mult, dacă împrumutul de 800 de milioane de euro cerut de Sorin Oprescu are ca scop final astfel de investiţii ‘de maximă urgenţă’, majoritatea din Consiliul General se va opune. Tocmai din acest motiv, PDL Bucureşti îi cere încă o dată Primarului General să explice public clar pe ce se vor duce 300 de milioane de euro în cazul în care împrumutul s-ar materializa.
Sorin Oprescu ar trebui să-şi aducă aminte că a fost învestit cu încredere de cetăţenii Capitalei pentru a le rezolva problemele, nu pentru a produce bani de campanie electorală. Disperarea care l-a cuprins în perspectiva alegerilor de anul viitor, justificată de greşeala asumării însemnelor USL, nu îi dă dreptul Primarului General să folosească bugetul municipalităţii în scopuri electorale sau să dubleze datoria Capitalei doar pentru a face rost de fonduri pentru campania din toamna lui 2012.
Toate aceste încercări de a genera bani pentru firmele apropiate USL nu sunt altceva decât dovezi ale faptului că Bucureştiul nu are în acest moment un Primar General responsabil, ci doar un politruc interesat de binele său şi al susţinătorilor săi politici.
Departamentul de comunicare al PDL Bucureşti
PNL București susține candidatura lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei 19 septembrie 2011
Filiala Bucureşti a Partidului Naţional Liberal salută desemnarea lui Sorin Oprescu drept candidat al Uniunii Social-Liberale pentru Primăria Capitalei, la alegerile locale din anul 2012. Ne exprimăm, pe această cale, acordul cu această candidatură şi susţinerea pentru realegerea lui Sorin Oprescu în funcţia de primar general al Municipiului Bucureşti.
Deşi Partidul Naţional Liberal are toate argumentele electorale şi de calitate a resursei umane proprii, pentru promovarea unui candidat liberal la Primăria Municipiului Bucureşti, considerăm susţinerea lui Sorin Oprescu drept cea mai potrivită soluţie în actualul context edilitar şi politic din Municipiul Bucureşti.
Recunoaştem şi respectăm preocuparea primarului general Sorin Oprescu pentru rezolvarea problemelor curente ale comunităţii şi pentru finalizarea marilor proiecte edilitare ale Capitalei. Apreciem, de asemenea, buna colaborare dintre actualul primar general şi primarii de sector, abordare care îl detaşează pe Sorin Oprescu de predecesorii săi, primari generali, de cele mai multe ori generatori de conflicte cu iz politicianist.
Îl invităm pe Sorin Oprescu la un parteneriat real cu Partidul Naţional Liberal. În opinia noastră, acest parteneriat înseamnă elaborarea şi aplicarea unui program edilitar comun pentru Bucureşti, program care va exprima o viziune pe termen lung (minimum 20 de ani) privind dezvoltarea Capitalei, prin aplicarea principiilor economice şi administrative liberale.
EU AM DECONSPIRAT-O DE CATEVA ORI CA TRADEAZA INTERESELE ROMANI,OR PENTRIU REALIZAREA INTERESELOR MAFIEI EVREIESTI IN SLUJBA CAREIA ESTE ATAT PE BLOGUL LUI CRIN ANTONESCU CAT SI PE BLOGUL PNL ORI MAFIOTULUI RARES MASESCU AMIC DE AFCERI CU CRIN ANTENESCU !! !Norica Nicolai (europarlamentar PNL): UE va avea un Reprezentant Special pentru Femei, Pace și Securitate
Autor: Adi Zăbavă Comunicate, Europa noastră, PNL joi, 2 februarie 2012
Parlamentul European (PE) a votat astăzi, în unanimitate, în favoarea Raportului privind Situaţia Femeilor în Război, care a avut-o în calitate de raportoare principală pe eurodeputata liberală Norica Nicolai. Una dintre cele mai importante prevederi din cadrul acestui document se referă la înfiinţarea în cadrului Serviciului European de Acţiune Externă a postului de Reprezentant Special pentru Femei, Pace şi Securitate, cu scopul asigurării unui parteneriat ferm între Uniunea Europeană şi Naţiunile Unite.
‘Acest raport este oportun pentru că violul, din păcate, ca armă de război, a fost inventat de societăţile primitive, dar iată că este prezent ca armă de război şi în societăţile moderne şi aşa-zis civilizate. Este un subiect actual, este un subiect de mare impact social, care poate modifica matricea comportamentală şi reacţia unor naţiuni’, a argumentat Norica Nicolai, în favoarea adoptării textului de raport.
Eurodeputata PNL a arătat că pacea şi securitatea nu pot fi disociate şi nu pot fi gândite decât dintr-o perspectivă de egalitate de şanse, de abordare de gen, construită împreună de femei ş bărbaţi în cadrul unui parteneriat care să privească prevenirea conflictului şi modul în care se desfăşoară conflictul, menţinerea păcii şi rezolvarea situaţiilor post-conflict.
Un punct esenţial în cadrul raportului este prevederea conform căreia delegaţiile care negociază pacea, implicate în conflicte, să fie construite pe o abordare de gen: femeile să fie parte a acestor delegaţii, pentru că perspectiva lor poate fi utilă în adjudecarea mult mai rapidă şi mai eficientă a ceea ce se numeşte pace şi linişte socială.
Norica Nicolai a mai vorbit, în susţinerea raportului, despre fenomenul impunităţii: ‘Deşi putem avea acces la Curtea Penală Internaţională, cred că trebuie să găsim pârghii juridice mult mai eficiente ca şi în situaţia unui post-conflict, investigarea şi tragerea la răspundere a autorilor acestor fapte reprobabile, fapte penale, să fie realizată, pentru că în altfel de condiţii vom ajunge la o victimizare majoră a persoanelor care au suferit astfel de fapte şi, dacă vreţi, la o victimizare majoră a societăţii. Credem însă că trebuie aplicate o serie de reguli şi pentru cei care sunt implicaţi în procesul de război şi în procesul de pace. Credem că structurile militare ale statelor membre trebuie să ţină cont de o perspectivă de gen , nu una cantitativă ci una în special calitativă, pentru că sunt din fericire în UE femei care pot face faţă celor mai înalte posturi din forţele militare şi civile. şi pentru acest lucru, statele membre trebuie să analizeze o perspectivă de gen în structurile lor militare, ceea ce este o chestiune nouă’.
Documentul se poate accesa la următoarea adresă:
http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&reference=A7-2011-0429&language=RO
Israel: Forţa este singura garanţie pentru pace
Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a afirmat că „forţa este singura garanţie pentru pace şi apărare” a Israelului. Declaraţia vine pe fondul multiplicării „incidentelor sângeroase” în regiunea Orientului Mijlociu, conform AFP, potrivit antena3.ro.
„În ultimele zile am auzit comentarii ale liderului iranian privind distrugerea Israelului, am văzut cum armata siriană masacrează poporul şi am asistat şi la alte incidente sângeroase în regiune”, a declarat premierul israelian.
Publicat acum 19 minute duminica 05.02-2012
Norica NICOLAI
Sinteza activitatii parlamentare în legislatura 2004-2008
SENATOR
aleasă senator în circumscripţia electorală nr.13 CLUJ
pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr PNL-PD
data validarii: 17 februarie 2004 – HS nr.57/2004
Membru al Biroului Permanent
în sesiunea parlamentara: sep. – dec. 2008
- Vicepreşedinte
feb. – sep. 2008
sep. 2007 – feb. 2008
feb. – sep. 2007
– din apr. 2007
Formaţiunea politică:
PNL
- Partidul Naţional Liberal
Grupul parlamentar:
Grupul Parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD
– până în apr. 2007
Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal
– din apr. 2007
Comisii permanente
Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări – Preşedintă (din mar. 2008)
Comisia specială pentru modificarea şi completarea Regulamentului Senatului (din sep. 2005)
Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (până în iun. 2007) – Vicepreşedintă (din mar. 2005)
Comisia specială pentru modificarea şi completarea Regulamentului Senatului (până în sep. 2005)
Comisii permanente comune
Comisia specială pentru modificarea şi completarea Regulamentului Senatului – Preşedintă
Comisii de ancheta
Comisia de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului «Cathedral Plaza» în imediata apropiere a Catedralei Romano-Catolice «Sfântul Iosif» din Bucureşti, precum şi a proiectelor de construire şi de sistematizare care afectează zonele istorice din municipiul Bucureşti
Comisia de anchetă pentru investigarea afirmaţiilor cu privire la existenţa unor centre de detenţie ale CIA sau a unor zboruri ale avioanelor închiriate de CIA pe teritoriul României – Preşedintă
Comisii de ancheta comune
Comisia comună de anchetă ca urmare a propunerii de suspendare din funcţie a Preşedintelui României
Delegatii ale Parlamentului României la organizatii parlamentare internationale:
Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO
membră
Grupuri de prietenie cu Parlamentele altor state:
Grupul parlamentar de prietenie cu Marele Ducat de Luxemburg
– până în mar. 2008
Vicepreşedinte
Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Suediei
Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Islamică Pakistan
Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Slovenia
Activitatea parlamentara în cifre:
Luări de cuvânt: 1052 (în 119 şedinţe)
Declaraţii politice: 5
Propuneri legislative initiate: 51
Membru în: 4 comisii de mediere
Norica Nicolai
Senatorul Norica Nicolai
Norica Nicolai (n. Clinci, 27 ianuarie 1958, Sinaia) este un politician român, senator din partea județului Cluj în legislatura 2000-2004, aleasă pe listele PNL, realeasă la alegerile din 28 noiembrie 2004, pe listele Alianței Dreptate și Adevăr. În guvernul condus de Victor Ciorbea a îndeplinit funcția de secretar de stat din partea PNȚCD. Pe 17 decembrie 2007 a fost desemnată de Călin Popescu-Tăriceanu pentru funcția de ministru al justiției, desemnare pe care președintele Traian Băsescu a refuzat să o confirme.
Formarea profesională
A urmat între anii 1979-1983 cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității din București, după ce anterior absolvise la liceul “George Enescu” din Sinaia. Între 1983-1991 a fost procuror la Procuratura Oltenița.[1] În această calitate ar fi săvârșit unele abateri profesionale în urma cărora a părăsit în cele din urmă magistratura.[2] Între 1991-1993 a îndeplinit funcția de consilier juridic al societății Agrotransport Călărași.
Cariera politică
În 1996 s-a înscris în PNȚCD. Între 1997-2000 a fost secretar de stat la Ministerul Muncii si Protecției Sociale, în Guvernul Ciorbea. În august 2000 a fost exclusă din PNȚCD, alături de Alexandru Ciocâlteu și Sorin Dumitriu. Cei trei semnaseră o scrisoare prin care au anunțat că îl sprijină candidatura lui Theodor Stolojan pentru funcția de președinte al României. Pe 11 august 2000 a aderat la PNL. La alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000 a fost aleasă senator de Cluj din partea PNL. Plasarea ei pe lista electorală a județului Cluj a produs tensiuni în filiala județeană a PNL.
Pe 26 aprilie 2006 o nepoată a sa fost surprinsă de camerele de luat vederi în timp ce vota în Senatul României o lege aflată pe ordinea de zi. În urma acestui incident a fost constituită la nivelul Senatului o comisie de anchetă, care pe 31 mai 2006 a sancționat-o pe senatoare cu avertisment. Norica Nicolai și-a asumat responsabilitatea pentru că a introdus în plenul Senatului și a lăsat nesupravegheată o rudă a sa. Pe 6 iunie 2006 Biroul Permanent al Senatului și-a dat votul final favorabil raportului comisiei.
În prezent, este membră a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European și vicepreședinte al subcomisiei pentru Securitate și Apărare. De asemenea, supervizează domeniul important al drepturilor omului din postura de membru supleant al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și al Comisiei pentru drepturile femeilor din Parlamentul European.
Este membră a Delegației Parlamentului European în relația cu Rusia și membru supleant al Delegației PE în relația cu NATO.
În Parlamentul European
Aleasă în Parlamentul European în data de 7 iunie 2009 pe lista Partidului Național Liberal,[3] în cele nouă luni până în martie 2010 a avut o prezență de numai 70 % la cele 37 de ședințe în plen.[4][5] În perioada menționată a dat patru declarații plenare, dar a pus doar două întrebări în timpul ședințelor și a depus patru amendamente. Nu a făcut nicio propunere de rezoluție, nicio declarație scrisă și nu a elaborat nici un raport.[5]
Franks, despre petrecerea de la Buşteni
Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a declarat că petrecerea de la Buşteni la care a fost surprins de presă a fost sponsorizată de către Ministerul Finanţelor şi BNR, scopul acesteia fiind de a cunoaşte mai bine tradiţia şi cultura României.
“Am văzut că au existat critici cu privire la petrecerea de la Buşteni de la politicieni şi din mass media. Am fost invitat la o masă tradiţională, unde am avut ocazia să gust din bucatele româneşti, sponsorizată de Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională, scopul ei fiind saă cunoaştem mai bine tradiţia şi cultura României…Eu sunt mormon, nu consum alcool, nu fumez, nu beau cafea şi nu îmi permit nici un fel de gest imoral. Conştiinţa mea este curată”, a spus duminică Jeffrey Franks, intrebat despre acel episod.
Publicat acum 50 minute
Duminică, 10 August 2008. 0 vizualizări, 42 comentarii, 0 voturi
Mormonii „sapă“ la rădăcina religioasă a României
Autor: Vlad Stoicescu
Veniţi din depărtatul vest al SUA „cu arme şi bagaje“ printre noi, misionarii mormoni au o ţintă precisă: să facă prozeliţi. Ei vorbesc despre Dumnezeu pe stradă şi joacă fotbal american.
VIN AMERICANII!
Adepţi care nu au voie să acceseze mediile de informare sau chiar să folosească bani, adepţi care îşi motivează religios marginalitatea sexuală – iată tabloul recent al unei Românii rupte între sectarismele de gen. Nu mai departe de săptămâna trecută, un clan din judeţul Cluj a ajuns în atenţia presei după ce reprezentanţii Direcţiei pentru Protecţia Copilului au intervenit pentru a salva vieţile a opt copii crescuţi în condiţii mizere doar pentru că au avut „norocul“ de a se naşte într-o familie sectantă care refuză contactul cu civilizaţia, considerând modernitatea doar o „lucrare a diavolului“.
Într-un dosar serios al panoramei „credinţelor“ postdecembriste, Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, cunoscută mai ales ca Biserica mormonă, face o notă aparte. Aplicând reţeta activităţilor caritabile şi a misionariatului, tânărul cult care-şi revendică origini creştine e tot mai vizibil pe scena religioasă din România.
Cinci americani, la Bucureşti
Pe ecusoanele negre atent agăţate la piept scrie „Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă“ şi câte un nume. Platt, Patterson, Smith, Davis şi Stinson întind, pe rând, mâna şi se prezintă. În română. Aparent, limba nu le provoacă prea mari dureri de cap. Sunt cetăţeni americani, rezidenţi în Salt Lake City şi misionari mormoni în România. Câţiva tineri se află într-o capelă de pe strada Panduri din Bucureşti, la mii de kilometri de casă, într-o ţară cu totul necunoscută, dispuşi să renunţe pentru câteva luni bune la viaţa lor anterioară pentru „a răspândi cuvântul Domnului“. Misionarii înţeleg rapid curiozitatea bănuitoare.
„E o tradiţie împământenită în rândul mormonilor din toată lumea. Fetele pleacă la 21 de ani şi stau 18 luni în misiune, iar băieţii la 19, pentru o perioadă de 24 de luni. Nimeni nu te obligă să faci asta, cu atât mai mult cu cât pleci pe banii tăi. Doar transportul până în ţara unde eşti desemnat îţi este asigurat“, clarifică situaţia misionarii. „Eu mi-am vândut maşina personală pentru a obţine fondurile necesare“, oferă Stinson argumentul decisiv.
Reguli stricte
Înainte să ajungă în România, americanii au trecut printr-un centru de pregătire, unde, timp de două luni, s-au pus la punct cu limba şi cu obiceiurile specifice. Dar şi cu o serie de reguli extrem de stricte. „Datorită regimului de viaţă avut în perioada misiunii, mulţi mormoni sunt solicitaţi de serviciile secrete la întoarcerea în SUA. Misionariatul înseamnă nu doar absolvirea unui stagiu de credinţă, ci şi a unuia de conduită“, ni se explică.
Practic, e mai simplu de enumerat ce au voie aceşti tineri, decât ce nu au voie. Alcoolul, cafeaua, ceaiul negru sunt definitiv eliminate din ecuaţie (lucru de altfel valabil pentru orice mormon practicant), telefoanele acasă şi accesul la internet strict reglementate, iar de relaţii intime cu sexul opus nici nu poate fi vorba.
Orarul cotidian este de asemenea precis stabilit: în fiecare dimineaţă, misionarii dedică o oră pentru studiul scripturilor, iar restul zilei o petrec „pe teren“, încercând să convingă oamenii care sunt dispuşi să stea de vorbă cu ei de misiunea Bisericii lui Iisus Hristos. Doar lunea îşi permit tinerii misionari mormoni câteva clipe de relaxare. Se strâng în Parcul Izvor şi joacă fotbal american. Chiar şi atunci când plouă.
„Am uitat de mine şi m-am oferit altora“
12 ani avea Cristina Petrişor când, într-o zi care nu anunţa nimic special, un misionar i-a călcat pragul apartamentului. „Eu provin dintr-o familie atee“, precizează încă din start. Povestea e de o simplitate idilică: propovăduitorul mormon le-a propus să spună împreună o rugăciune. Cristina îşi aminteşte, peste ani, că a fost fermecată de cuvintele misionarului. Pur şi simplu, ceva inexplicabil i-a determinat familia să se convertească. De atunci, cursul evenimentelor a evoluat firesc: duminici la rând dedicate adunărilor de la capelă, acceptarea „legământului de credinţă“ şi misionariatul. Cristina a fost pentru 16 luni trimisă la Londra şi rememorează pregnant că „în tot acest timp am uitat de mine şi m-am oferit altora“. Capitala Angliei nu i-a produs însă cea mai bună dintre impresii, pentru că „majoritatea celor de acolo sunt atei. Pur şi simplu, refuză să stea de vorbă cu tine, nu sunt interesaţi“
ISPITĂ. Insistenţa misionarilor de peste Ocean dă din când în când roade
.„DOSARUL“ CREDINŢEI
Nici Congresul american, nici Parlamentul României de la Bucureşti nu deţin autoritatea de a revoca, modifica sau amenda poruncile Domnului
> Membrii Bisericii sunt numiţi mormoni pentru că atât Biblia, cât şi Cartea lui Mormon sunt considerate „cuvântul Domnului“ şi respectate în egală măsură.
> Poligamia a fost şi este un subiect destul de controversat legat de activitatea Bisericii lui Iisus Hristos. Conform reprezentanţilor mormonilor, „dacă se află că un membru practică poligamia, iar acesta nu renunţă la obicei, el este excomunicat“.
> „Unii sunt tentaţi să fure, alţii să mintă. Dacă cedăm tentaţiei, atunci am păcătuit. Modelul este acelaşi, indiferent dacă vorbim de alcool, mânie sau sexualitate. Noi credem că avem puterea de a ne controla comportamentul. Cât despre modernitatea libertăţii sexuale, nu putem spune decât atât: nici Congresul american de la Washington, nici Parlamentul României de la Bucureşti nu deţin autoritatea de a revoca, modifica sau amenda poruncile Domnului“, ne-a declarat Elder Van Noy.
> Biserica recomandă căsătoriile intrarasiale, dar nu le interzice pe cele interrasiale.
> Biserica mormonă nu „citeşte“ niciun conflict între datoriile civice şi învăţăturile religioase. De altfel, membri marcanţi ai Bisericii au fost sau sunt implicaţi în politică la cel mai înalt nivel. Câteva exemple includ numele lui Ezra Taft Benson, secretarul pentru agricultură în administraţia Eisenhower, dar şi pe al lui Mitt Romney, candidat pentru nominalizarea republicană la viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA.
ÎNCEPUTURI
Un secol de prezenţă mormonă în România
În cifre seci, Biserica lui Iisus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă adună în România 2.623 de credincioşi şi peste 100 de misionari. Povestea mormonismului autohton debutează în 1899, când Mischa Markow, un misionar al Bisericii, ajunge la Constanţa, iar câteva luni mai târziu organizează o congregaţie la Bucureşti, reuşind să strângă şapte adepţi. Elanul iniţial se stinge însă repede, iar ramurile înfiinţate îşi încetează activitatea, previzibil, după cele două războaie mondiale. Căderea comunismului oferă o nouă viaţă cultului din Utah, ai cărui reprezentanţi nu pierd timpul în a-şi face simţită prezenţa în România. Russell Nelson şi Hans Ringger sunt primii oficiali mormoni care ajung în ţară în februarie 1990, implicându-se în diverse acte de caritate. Adepţii nu întârzie să apară, primii români alăturându-se Bisericii în martie 1991. Totuşi, povestea prozelitismului mormon nu e una de succes, dacă ne gândim că, în 18 ani de prezenţă constantă pe teritoriul României, adepţii cultului numără puţin peste 2.500 de oameni. O regulă de fier a Bisericii mormone ar putea oferi explicaţia pentru această realitate: toţi membrii săi trebuie să plătească „zeciuiala“. Datoria morală de a ceda 10% din veniturile proprii pentru susţinerea materială a diverselor proiecte sociale ale Bisericii s-a interpretat la noi în spirit balcanic: „Toţi mormonii plătesc zeciuiala. Cu excepţia celor care nu o plătesc“, după cum ne-a explicat un membru.
DESTIN DE MORMON
Actele caritabile şi buna organizare fac prozeliţi
Scott Lundberg este din Salt Lake City şi, de câteva luni, e preşedinte al Misiunii din România. Asta înseamnă că a renunţat de bunăvoie la meseria de avocat pentru „a sluji“, după cum ne spune, într-o ţară aflată la periferia continentului european. Domnul Lundberg nu priveşte însă aşa lucrurile. Pentru mormonul din Utah, venit dintr-o tradiţie puternic înrădăcinată a misionariatului, a servi Biserica, indiferent unde aceasta are nevoie, este „o mare onoare“. Laurie aprobă printr-un gest scurt cuvintele bărbatului. Sunt împreună de decenii, au şapte copii şi o poveste care se leagă paradoxal de România: la sfârşitul anilor ’90 au adoptat un băieţel dintr-un orfelinat autohton. Mai târziu, în 2001, au înfiinţat o fundaţie în Bârlad, „Podul Dragostei“, cu scopul de a găsi o familie pentru fiecare copil aflat în situaţie de abandon.
Româna, mai dificilă decât limba olandeză
Elder Van Noy este responsabilul pe relaţii cu presa al Bisericii mormone în România. Aflat la a cincea generaţie sub „umbrela“ Bisericii lui Iisus Hristos, Van Noy are 5 copii şi 15 nepoţi. O viaţă dedicată credinţei l-a purtat peste tot în lume. În tinereţe, a fost misionar în Olanda, într-o vreme în care cultul avea sub un milion de adepţi şi aproximativ 1.000 de propovăduitori. „Am învăţat limba la locul faptei. Aş spune că a fost aproape la fel de dificil pe cât îmi e să învăţ limba română“, se confesează el. Mai târziu, nevoile Bisericii l-au dus în Asia, unde a lucrat alături de indieni, taiwanezi, cambodgieni şi indonezieni. Recunoaşte că mormonii sunt mult mai organizaţi acum decât erau pe vremuri: „La mijlocul secolului XX, un misionar nu primea niciun fel de pregătire anterior momentului misiunii, ceea ce nu mai este cazul astăzi. Avem centre de pregătire unde tinerii învaţă anterior limba şi specificul ţării în care sunt trimişi“. Cifrele oficiale par să sprijine efortul pe care mormonii îl fac: 13 milioane de membri şi peste 50.000 de misionari constituie astăzi „corpul“ mormonismului în lume.
EVZ.ro
Duminică, 26 Iunie 2011. 17338 vizualizări, 166 comentarii, 22 voturi
11 lucruri pe care nu le ştiai despre mormoni
Autor: Ana Bâtcă
Mormonii au revenit în atenţia publică în această vară odată cu lansarea a doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din SUA din rândul acestei religii. În România, cel mai cunoscut mormon este miliardarul Ion Ţiriac.
/.
Majoritatea americanilor asociază această religie cu bărbaţii cu mai multe neveste. Aproximativ un sfert dintre votanţi au declarat că nu ar vota pentru un preşedinte mormon.
Dincolo de politică şi campania electorală, mormonii sunt peste tot: “Cartea lui Mormon”, un musical de pe Broadway realizat de creatorii South Park, Matt Stone şi Trey Parker, a obţinut săptămâna trecută, nouă premii Tony. Glenn Beck s-a convertit la mormonism, iar adolescenţii devorează în continuare Twilight Saga, scrisă de scritoarea mormonă Stephanie Lee Meyers.
Iată câteva lucruri mai puţin cunoscute despre mormoni, prezentate de BusinessInsider.com. Unele dintre ele vin să explice cum a fost posibilă creşterea puternică a numărului de adepţi, în timpul secolului trecut.
A patra religie din SUA
1. Religia Mormonilor are una dintre cele mai mari creşteri printre cultele religioase din Statele Unite ale Americii. Cu 6 milioane de adepţi, mormonii reprezintă, în prezent, cea de-a patra mare religie din SUA, potrivit celor mai recente date ale Pew Research Center.
Biserica se extinde cu circa 1 milion de noi membri la fiecare trei ani. Peste un sfert din mormonii din America, inclusiv gazda emisiunii politice de la postul de televiziune Fox News, Glenn Beck, au fost convertiţi la această credinţă.
14 milioane de mormoni în lume
2. Numărul de membri ai religiei mormone a crescut de peste două ori din 1980 încoace. În prezent, sunt peste 14 milioane de mormoni în întreaga lume, din care mai mult de jumătate locuiesc în afara Statelor Unite, conform statisticilor bisericii din anul 2010.
Principala cauză a extinderii explozive a acestei religii este angajamentul bisericii într-o misiune de prozelitism, prin intermediul misionarilor. Fiecare tânăr mormon trebuie să facă doi ani de misionariat în ţări străine şi mulţi dintre ei îi descriu ca fiind cei mai buni din viaţa lor.
În prezent, sunt peste 50.000 misionari mormoni care îşi servesc biserica în ţări din întreaga lume. Datorită muncii lor misionare, majoritatea mormonilor vorbesc fluent într-o limbă străină. Jon Huntsman, de exemplu, vorbeşte fluent chineza, iar Mitt Romney franceza.
30 de miliarde de dolari
3. Averea bisericii este estimată la peste 30 miliarde de dolari. Principala sursă a bunăstării bisericii mormone este zeciuiala: mormonii trebuie să doneze a zecea parte din venitul lor anual către biserică, pentru a-şi câştiga dreptul să se roage în templu. Din această sursă, biserica adună, în fiecare an, peste 5 miliarde de dolari.
De asemenea, biserica face profituri substanţiale din investiţii imobiliare şi din investiţii în afaceri, care sunt gestionate de Deseret Management Corp. Această companie este unul dintre cei mai mari proprietari de ferme şi terenuri în SUA. Ea deţine cel mai mare producător de nuci, AgReserves, postul de radio Bonneville International, situat pe locul 14 în topul posturilor de radio din America, precum şi o companie de asigurări de viaţă.
Antreprenoriatul economic face parte din doctrina mormonilor. 88 din cele 112 revelaţii avute de fondatorul bisericii, Joseph Smith, au legătură cu aspecte fiscale.
Politicieni de succes
4. Mormonismul formează oameni de afaceri şi politicieni de succes. În anul 2010, Goldman Sachs a angajat 31de absolvenţi de la Brigham Young University, număr similar cu cel al absolvenţilor angajaţi de la Wharton. Spiritul antreprenorial al bisericii a format oameni de afaceri puternici, printre care candidaţii la preşedinţia SUA Mitt Romney şi Jon Huntsman Jr.
Alţi directori executivi celebri adepţi ai religiei mormone sunt David Neeleman, fondatorul Jet Blue, Eric Varvel, directorul executiv al Credit Suisse, şi Gary Crittenden, fostul director financiar al Citigroup.
De altfel, cel mai bogat român este, conform Top 300 Capital, Ion Ţiriac, care este mormon. Potrivit clasamentului, Ţiriac deţine o avere estimată la 1,5-1,6 miliarde de euro. Ţiriac a recunoscut public că este mormon, într-un interviu acordat, în 2008, jurnalistului Marius Tucă.
Mormonii deţin un număr mare în cadrul conducerii unor companii mari, inclusiv Marriott, American Express, Dell, Lufthansa, Fisher-Price şi Deloitte.
Iar optimismul, sinceritatea şi valorile familiale pe care le promovează fac din ei buni politicieni. Exemple în acest sens sunt 15 senatori şi congresmani din SUA, printre care liderul majorităţii din Senat, democratul Harry Reid.
Recrutaţi de serviciile secrete
5. CIA şi FBI desfăşoară programe de recrutare din rândul mormonilor. Aparenta incoruptibilitate a moralei mormone le conferă calitatea unor candidaţi ideali pentru posturile cu putere de decizie în aplicarea legii şi pentru agenţiile de informaţii.
Mormonii sunt foarte bine reprezentaţi în CIA. Potrivit unui recrutor, misionarii mormoni reîntorşi acasă sunt căutaţi pentru cunoştinţele de limbi străine, faptul că nu consumă droguri şi alcool şi pentru respectul faţă de autorităţi.
Canon religios flexibil
6. Profeţii mormoni moderni fac o conexiune între mesajele lui Dumnezeu şi credincioşi. Doctrina “revelaţiei continue” este un pilon central în religia mormonă. Mormonii cred că Iisus, luminat de Dumnezeu (sau Tatăl Ceresc), conduce biserica revelându-şi voinţa preşedintelui Bisericii lui Iisus Hristos al Sfinţilor din Zilele din Urmă, care este considerat un profet al zilelor noastre.
Mormonii privesc afirmaţiile profeţilor moderni ca pe o nouă scriptură şi acceptă ideea că Dumnezeu ar putea revela mai multe scripturi în viitor. Astfel, spre deosebire de cultele creştine, mormonii au un canon religios flexibil. Există mereu posibilitatea ca doctrina bisericii să se schimbe.
Cea mai cunoscută dintre profeţiile moderne este revelaţia din 1978, potrivit căreia orice bărbat, inclusiv cei negri, pot deţine preoţia lui Mormon.
Saga Twilight, alegorie mormonă
7. Twilight saga este de fapt despre credinţa mormonă în căsătoria eternă.
Volumele Twilight, scrise de autoarea mormonă Stephanie Meyers, sunt o alegorie a conceptului de sorginte mormonă a “căsătoriei cereşti”, credinţa că un cuplu care este unit într-un templu mormon va rămâne legat pentru totdeauna, inclusiv după moarte.
Legătura dintre Edward şi Bella este pecetluită atunci când Edward o muşcă pe Bella. La fel ca în cazul căsătoriei mormonilor, nu există cale înapoi pentru Bella, care a fost transformată în vampir pentru totdeauna.
Cu certitudine, această idee a atras publicul. Volumele s-au vândut în peste 116 milioane de exemplare în 38 de limbi din întreaga lume. Iar filmul realizat după aceste cărţi a adunat până acum peste 1,8 miliarde de dolari.
Cum văd mormonii poligamia
8. Biserica mormonă crede că poligamia poate fi ceva bun după moarte.
Deşi biserica oficială a mormonilor a abolit această practică în 1890, crede în continuare că principiul divin al mariajului cu mai multe persoane se poate aplica în rai. În caz de moarte sau divorţ, bărbaţii mormoni îşi pot găsi o nouă soţie şi toate căsniciile cereşti vor fi onorate în eternitate.
Biserica oficială încearcă să se distanţeze de cei circa 40.000 de fundamentalişti mormoni care practică în continuare poligamia în SUA.
9. Mormonii poartă lenjerie intimă specială. Mormonii poarte lenjerie intimă specială numită “haină-templu”, ca să le reamintească de legământul lor cu templul mormon. Lenjeria este croită în aşa fel încât să “protejeze de tentaţie şi rău”. Mulţi adepţi ai acestei religii cred că aceşti chiloţi speciali le conferă protecţie spirituală.
Iisus va reveni în SUA
10. Mormonii cred că Iisus, atunci când se va întoarce pe Pământ, va veni în SUA. Chiar dacă este o religie care se extinde în întreaga lume, este, în esenţă, o religie americană. Mormonii cred că Iisus Hristos a vizitat continentul american la scurt timp după înviere pentru a-i învăţa adevărul pe indigeni, care erau de fapt membri ai unor triburi din Israel.
După ce toate bisericile creştine au căzut în apostazie, Dumnezeu l-a trimis pe Îngerul Moroni să-i descopere noua scriptură lui Joseph Smith, un om simplu din Palmrya, New York.
Una dintre revelaţiile pe care i le-a dat Dumnezeu lui Joseph Smith este că Iisus se va întoarce personal să domnească peste regatul paradisiac al pământului şi că va sta în templul mormon din Jackson, statul Missouri.
11. 100.000 de mormoni participă, în fiecare an, la reconstituirea bisericii din Cartea lui Mormon. În fiecare an, în luna iulie, mormonii se adună în Palmyra, New York, să vadă un spectacol în aer liber pe baza Cărţii lui Mormon. Spectacolul, la care participă peste 650 de actori, are loc pe o scenă în 10 nivele. Mulţi spun că acest spectacol a jucat un rol important la convertirea lor
EVZ.ro
Mormon
Templul din Salt Lake City al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă este cel mai cunoscut simbol mormon
Cartea lui Mormon, cu subtitlul “Un Alt Testament Al Lui Isus Hristos”.
Mormon este un profet central din Cartea lui Mormon. Mormon sau mormoni este de asemenea un termen general folosit pentru a desemna membrii Mișcării Sfinților din Zilele din Urmă și cel mai des se referă la grupul inițial, Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Termenul a derivat de la Cartea lui Mormon, un text religios pe care Joseph Smith, Jr. 1830 pretindea că l-a tradus din scrieri antice, scrieri ce conțineau o istorie a locuitorilor din vechime a Americilor și care au fost adunate de un profet ce se numea Mormon. Deși mulți oameni consideră mișcarea Sfinților din Zilele din Urmă ca fiind o ramură a Protestantismului, Mormonii nu se consideră a fi protestanți și nici nu se consideră parte a niciunei ramuri majore a Creștinătății, dar se consideră Creștini devotați și consideră Cartea lui Mormon a fi “Un alt testament al lui Isus Hristos”.
În ciuda unor neînțelegeri, Mormonii nu sunt același grup religios ca și Quakerii (membri ai Societății Religioase a Prietenilor), Menoniții, Amish sau Martorii lui Iehova.
Originea termenului
Termenul Mormon a fost folosit pentru prima data în epoca modernă in anii 1830 ca termen peiorativ pentru a-i descrie pe cei ce credeau că Joseph Smith, Jr. a fost chemat ca profet al lui Dumnezeu și care acceptau Cartea lui Mormon ca o Scriptură. Potrivit teologiei Sfinților din Zilele din Urmă, termenul Mormon se referă la un profet care a locuit în Americi în secolul 4 d.Hr. A fost chemat de Dumnezeu să rezume și să compileze scrierile și relațiile poporului său cu Dumnezeu într-o singură carte. Această carte este cunoscută acum drept Cartea lui Mormon. Dupa moartea lui Mormon, fiul său Moroni a fost martorul distrugerii complete a poporului său și a ingropat scrierile adunate de tatăl său într-un deal din statul New-York. Același Moroni, după mai bine de 1400 de ani, a fost trimis de Dumnezeu ca un mesager lui Joseph Smith, Jr. care s-a dus la locul unde aceste inregistrări pe plăcuțe erau ingropate și cu mult ajutor din partea lui Dumnezeu le-a tradus in Engleză. După ce Joseph Smith a fost ucis in 1844 de către o bandă într-o închisoare din Carthage, Illinois, majoritatea Sfinților din Zilele din Urmă l-au urmat pe Brigham Young, care a devenit în cele din urmă președintele denominației sale, într-un exod către valea Lacului Sărat, sosind acolo în vara anului 1847. Grupuri mai mici au urmat alți oameni care pretindeau președinția bisericii, unii au rămas în Nauvoo, Illinois iar alții s-au dispersat in diverse locații. Termenul Mormon continuă să fie folosit astăzi pentru a denumi membrii acelui grup care l-au urmat pe Brigham Young, incluzând Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă și alte grupuri mai mici ce s-au separat de aceasta din cauza unor diferende precum poligamia. Lideri din cadrul ierarhiei Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă au făcut eforturi pentru a respinge denumirea de “Mormon” deoarece nu conține nici o referire la Isus, pe care Biserica îl consideră figura sa centrală. Totuși, ca regulă generală, deși Biserica preferă să folosească denumirea sa oficială, folosirea denumirii Mormon nu este considerată jignitoare sau incorectă.
Pretenții de exclusivitate
În anii 1970, “Mormon” devenise un cuvânt atât de obișnuit incât Biserica lui Isus Hristos a SZU a început să folosească acest termen în anunțurile sale publice de la radio și televiziune care se încheiau cu: “Un mesaj de la Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă: Mormonii” Recent, organizația a cerut reprezentaților presei să folosească numele complet al bisericii si să denumească orice referință cu numele “Biserica lui Isus Hristos”. Pretențiile de exclusivitate a folosirii termenului există în principal pentru a evita confuzia între Biserica lui Isus Hristos a SZU și grupurile de “Mormoni Fundamentaliști” si “disidenți Mormoni”. Oficialii Bisericii SZU susțin ca atunci cand termenii “Mormoni Fundamentaliști”, “disidenți Mormoni” și “Mormon” sunt folosiți în legatură cu grupuri sau organizații în afara Bisericii SZU (în special cele care practică poligamia) este dovedită o neînțelegere a teologiei Mormone și în special al principiului revelației continue și al principiului “Autoritații Preoției”. În 1998, fostul președinte al Bisericii SZU, Gordon B. Hinckley, a declarat: “Doresc să menționez categoric că această Biserică nu are nimic de-a face cu cei ce practică poligamia. Ei nu sunt membri ai Bisericii noastre. Cei mai mulți dintre ei nu au fost niciodată membri. Ei incalcă legile civile…Oricare din membrii noștri care este dovedit a fi practicant al mariajului multiplu va fi excomunicat, cea mai severă sancțiune pe care Biserica o poate impune. Aceștia nu numai că incalcă legile civile, dar incalcă și legea acestei Biserici.” Uneori, Restaoraționiștii sau Miscarea Restaoraționistă sunt folosiți drept termen de descriere pentru cei ce s-au desprins din bisericile Stone-Campbell, de exemplu Biserica lui Hristos și Discipolii lui Hristos. Mormonii totuși, sunt diferiți de aceștia deoarece cred ca Restaurarea s-a produs deja. Biserica original fondată de Isus Hristos, denumită de istorici drept biserica primitivă se pretinde că a fost restaurată de Joseph Smith, primul profet al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă. Există câteva similaritați cu bisericile Stone-Campbell și mare parte din primii membri ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă au fost membri ai acestor biserici înainte de a deveni mormoni, dar Cartea lui Mormon și cartea Doctrine și Legaminte separă credința Mormonă de alte denominații restaoraționiste.
Abordarea științifică
Unii cercetători, precum J. Gordon Melton, împart Mormonii în Mormonii din Utah și Mormonii din Missouri, în cartea sa Enciclopedia Religiei Americane. În această schită, grupul Mormonilor din Utah include toate organizațiile ce au descins din acei Mormoni care l-au urmat pe Brigham Young spre teritoriul care se numește acum Utah. Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă este de departe cel mai mare grup și singurul grup care a locuit inițial în Utah. Grupul Mormonilor din Missouri include acei Mormoni care nu au calatorit în Utah, cat și organizațiile fondate de aceștia: Comunitatea lui Hristos, Biserica lui Hristos (Lotul Templului), etc. La conferința din Octombrie 1890, Biserica SZU a declarat că va pune capăt practicării poligamiei in randul membrilor ei. Aceasta regula a fost aprobata in mod unanim de catre cei prezenti in sala. Însă după aproape 20 de ani, s-au ridicat câteva voci care au susținut necesitatea practicării poligamiei ca o parte esențială a doctrinei Mormone. Aceștia au format câteva congregații și comunități mici care militau pentru continuarea practicării poligamiei și alte diferente doctrinare fața de Biserica SZU. În timp ce aceste grupări număra câteva sute, maxim câteva mii de membri, Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă are în rândurile sale aproximativ 13 milioane de membri. Din cauza atenției sporite din partea mass-mediei de care beneficiază aceste grupuri, adeseori există probleme de separare a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă față de acestea. Termenii “Mormoni din Utah” si “Mormoni din Missouri” sunt problematici deoarece majoritatea membrilor acestor grupuri nu mai locuiesc în aceste state. Deși majoritatea locuitorilor statului Utah sunt membri ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, un numar mare de membri din SUA locuiesc în Arizona, California, Idaho și Nevada iar majoritatea membrilor Bisericii SZU sunt cetățeni ai altor țări. Discutând despre limitările acestor denumiri, unii istorici folosesc acum termenii de “Sfinții de la Munții Stâncoși” și “Sfinții din Preerie” pentru a redenumi ramurile “Utah” și “Missouri” ale mișcării.
Credințe religioase de bază
Când Joseph Smith a fost întrebat despre credințele religioase de bază ale Mormonilor, acesta a rezumat învațaturile și doctrinele în 13 puncte, cunoscute astăzi drept Articolele de Credință ale Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă.
Mormonii cred în învierea lui Isus Hristos. Statuia lui Isus din Salt Lake City, Utah
Articole de Credință
1. Credem în Dumnezeu, Tatăl Etern, și în Fiul Său, Isus Hristos, și în Duhul Sfant.
2. Credem că oamenii vor fi pedepsiți pentru propriile păcate și nu pentru nesupunerea lui Adam.
3. Credem că prin Ispașirea lui Hristos, toată umanitatea poate fi salvată, prin supunere la legile și regulile Evangheliei.
4. Credem că primele legi și reguli ale Evangheliei sunt: prima, Credința în Domnul Isus Hristos, a doua, Pocaința, a treia: Botezul prin scufundare pentru iertarea păcatelor, a patra: așezarea mâinilor deasupra capului pentru primirea darului Duhului Sfânt.
5. Credem că un om trebuie să fie chemat de Dumnezeu, prin profeție, și prin așezarea mâinilor de către cei ce dețin autoritatea, pentru a predica Evanghelia și pentru a lua parte la administrarea serviciului religios.
6. Credem în aceeași organizație care a existat în Biserica Primitivă, și anume, apostoli, profeți, pastori, invățatori, evangheliști, și așa mai departe.
7. Credem în darul limbilor, în profeție, revelație, viziuni, tămăduiri, interpretarea limbilor, și așa mai departe.
8. Credem că Biblia este cuvântul lui Dumnezeu atât timp cât este tradusă corect; deasemenea, credem că și Cartea lui Mormon este cuvântul lui Dumnezeu.
9. Credem tot ceea ce Dumnezeu a revelat, tot ceea ce revelează El și credem că EL va mai revela multe lucruri importante ce țin de Regatul lui Dumnezeu.
10. Credem în adunarea literală a Israelului și în restaurarea celor Zece Triburi; că Zion(Noul Ierusalim) va fi construit pe continentul American, Hristos va domni personal pe Pământ, și că Pământul va fi reînnoit și va primi gloria sa paradisiacă.
11. Pretindem privilegiul de a-L preamări pe Atotputernicul Dumnezeu după cum ne dictează propria noastra constiintă, și permitem tuturor oamenilor acelaș privilegiu, să-i lăsăm să creadă cum, unde și ceea ce își doresc.
12. Credem că trebuie să ne supunem regilor, presedinților, conducătorilor, susținem și respectăm legile.
13. Credem că trebuie să fim corecți, buni, virtuoși, și că trebuie să facem bine tuturor oamenilor; într-adevar, putem spune că urmăm sfatul lui Pavel-Credem în toate lucrurile, sperăm în toate lucrurile, am îndurat multe și sperăm să putem îndura și mai multe. Dacă există ceva virtuos, iubitor, sau demn de toată lauda, vom urmari aceste lucruri.
Răspândire
Azi sunt numiți mormoni mai multe grupări religioase care s-au desprins între timp dintre adepții inițiali a lui Joseph Smith majoritatea lor găsindu-se în sudul și vestul SUA, de care grupări religioase biserica creștină se distanțează.
Mencinicopschi si faina Savoria? Evident, familia Voiculescu| autor: Aciduzzul 5 februarie 2012
Dupa ce sediul Institutului de Cercetari Alimentare de pe malul lacului Baneasa a ajuns in proprietatea Grivco, profesorul Menci se pare ca a devanit un fel de imagine a trustului Intact. Ce mai conteaza ca e vorba de faina?
CAND VREAU SA REALIZEZ O POSTARE UNDE STI,CAM CAND DORESC SA INTRODUC CODUL SAU MATERIALUL , SE TRANSFERA IMEDIAT LA O FIRMA DE TRANSPORT!
INTERPRETÁRE, interpretări, s.f. Acţiunea de a interpreta şi rezultatul ei; comentare, explicare, explicaţie, interpretaţiune. – V. interpreta.
Sursa: DEX ’98 (Dicţionarul explicativ al limbii române)
INTERPRETÁRE s. 1. tălmăcire, tâlcuire, (pop.) tâlc, (înv.) tălmăcitură, tâlcovanie, tâlcuială. (Dădea scrisorii tot felul de ~ări.) 2. v. analizare. 3. (MUZ.) executare, execuţie, intonare. (~ unei melodii.) 4. joc. (Actorul a avut o ~ magistrală.)
Sursa: Sinonime (Dicţionar de sinonime)
interpretáre s. f., g.-d. art. interpretării; pl. interpretări
Sursa: Dicţionar ortografic (Dicţionar ortografic al limbii române)
INTERPRET//ÁRE ~ări f. 1) v. A INTERPRETA. 2) Mod personal, manieră proprie cu care un artist interpretează o operă muzicală sau un rol. /v. a interpreta
Sursa: NODEX (Noul dicţionar explicativ al limbii române)
INTERPRETÁRE s.f. 1. Acţiunea de a interpreta şi rezultatul ei; comentare, explicare, explicaţie. ♦ Comentare şi explicare critică a unui text (vechi). ♢ Interpretare artistică = act creator prin care se redă prin mijloace adecvate conţinutul unei lucrări dramatice, coregrafice, muzicale sau a unui scenariu cinematografic. 2. Operaţie logică prin care variabilele dintr-o formulă sunt înlocuite cu valori corespunzătoare lor. [< interpreta].
Sursa: DN (Dicţionar de neologisme)
interpretare stereoscopica a imaginilor satelitare
Sursa: Neoficial (Această sursă include definiţii ale unor cuvinte de uz curent care nu există în nici unul din celelalte dicţionare
Interpretazione
Interpretazione (dal latino interpretatio) può riferirsi a diversi concetti in diversi ambiti:
Filosofia, filologia, storia, religione
• L'interpretazione, nel senso filosofico più generale, è il risalire ad un significato partendo da un segno. La disciplina che se ne occupa è la Semiologia.
• In filologia, è l'esegesi, interpretazione critica di testi di varia natura: sacri (ad es. esegesi biblica), giuridici, letterari o di documenti e fonti storiche è l'Esegesi.
• La teoria dell'interpretazione è l'Ermeneutica.
Diritto [
• Interpretazione giuridica
• Interpretazione del contratto, nel diritto civile
• Interpretazione autentica: da parte dello stesso organo che ha posto in essere l'atto normativo che viene interpretato
Letteratura
• Interpretazione simbolica: basata sull'intuizione di un messaggio tramite la lettura di simboli
• Interpretazione allegorica: basata sulla riflessione
Interpretazione simbolica
L'interpretazione simbolica è un tipo di interpretazione letteraria basata sull'intuizione di un messaggio tramite la lettura di simboli.
Essa viene usata soprattutto nei componimenti altomedievali, per esempio i Bestiari e il Phisiologius. Si contrapponeva all'interpretazione allegorica e il decadere di questa, ormai in inutilizzo a causa dell'uso sempre più frequente di quella allegorica, segnò, secondo molti storici, il passaggio tra arte romanica a arte gotica.
Interpretazione allegorica
L'interpretazione allegorica è il tipo di interpretazione letteraria basata sulla riflessione, e non sull'allegoria come potrebbe far intendere il nome. Una definizione dettagliata di essa ci è offerta da San Tommaso d'Aquino che afferma la differenza tra senso spirituale e senso letterale. Fu particolarmente in uso nel tardo medioevo e succedette all'interpretazione simbolica.
Uno dei più noti esempi di distinzione tra interpretazione allegorica e interpretazione letterale viene fornito da Giovanni Boccaccio nella sua opera Il Comento alla Divina Consuetudine, e gli altri scritti intorno a Dante, in cui per ogni canto della Divina Commedia vengono fornite entrambe le interpretazioni in lunghe disquisizioni articolate sotto forma di lezioni.
Semiologia
La semiologia (dal termine francese sémiologie, che significa "studio del segno") è una disciplina che studia i segni. A differenza della semiotica, si occupa prevalentemente di linguaggi verbali, o comunque attribuisce al linguaggio verbale un'importanza centrale.
Considerato che il segno è in generale "qualcosa che rinvia a qualcos'altro" (per i filosofi medievali "aliquid stat pro aliquo") possiamo dire che la semiotica è la disciplina che studia i fenomeni di significazione e di comunicazione. Per significazione infatti si intende ogni relazione che lega qualcosa di materialmente presente a qualcos'altro di assente (la luce rossa del semaforo significa, o sta per, "stop"). Ogni volta che si mette in pratica o si usa una relazione di significazione si attiva un processo di comunicazione (il semaforo è rosso e quindi arresto l'auto). Le relazioni di significazione definiscono il sistema che viene ad essere presupposto dai concreti processi di comunicazione. Iddio ha tanto amato il mondo, che...”: ecco l'esordio di un famoso versetto della Bibbia. Che cosa significa qui, però, la parola “mondo”? Noi, di solito, presupponiamo che significhi quel che di solito noi intendiamo per “mondo”, cioè: “tutta la gente del mondo” e che questo sia il significato ogni qual volta incontriamo questa parola nella Bibbia. È così? No. Il termine greco che di solito traduciamo con “mondo”, cioè “kosmos” ricorre 185 volte nel Nuovo Testamento: 78 volte in Giovanni, 8 in Matteo, 3 in Marco, e pure 3 in Luca. Ricorre così soprattutto negli scritti di Giovanni, dato che pure si trova 24 volte nelle tre epistole di Giovanni e appena 3 volte in Pietro.
Le origini [
Le riflessioni sul segno hanno una lunga tradizione che percorre l'intera storia della filosofia occidentale. Anche se in questi casi non è possibile parlare di vere e compiute teorie semiotiche, è sempre possibile ricostruire una più limitata storia delle teorie del segno. A grandi linee si può dire che nell'antichità classica (Platone, Aristotele, Stoici, Epicurei) la teoria del segno linguistico veniva tenuta distinta dallo studio del segno logico, collegando la parola a un meccanismo di equivalenza (p = q), mentre il segno in generale era ritenuto fondato su un processo di inferenza (“se p allora q, stante le condizioni x, y, z, n”). Sarà poi con Agostino d'Ippona (354-430 d.C.) che anche la parola, o segno verbale, verrà collocata all'interno di una più generale teoria del segno, privilegiando una concezione di tipo inferenziale, come costante processo di rinvio (“Il segno è infatti una cosa che, oltre all'aspetto sensibile con cui si presenta, porta a pensare qualcosa di altro a partire da sé.” De doctrina christiana I.1.1). La riflessione sul segno troverà interessanti spunti nelle prospettive filosofiche dell'empirismo inglese, in particolare con Francis Bacon (1561-1626) e John Locke (1632-1704). Molto importanti per la futura semiotica sono anche le riflessioni della scuola filosofica razionalista sia francese (René Descartes, 1596-1650) che tedesca (Gottfried Wilhelm Leibniz, 1646-1716).
La semiologia si identifica nelle opere e nelle riflessioni del linguista ginevrino Ferdinand de Saussure (1857-1913).
Di fatto, però, la disciplina in quanto tale trova una prima definizione istituzionale a partire dagli anni sessanta del XX secolo; in questo senso viene identificata tradizionalmente come prima opera di riferimento Elementi di semiologia del francese Roland Barthes (1915-1980), pubblicata nel 1964.
La linea semiologico-linguistica della disciplina è rappresentata da Saussure, dal linguista danese Louis Trolle Hjelmslev, e da Roland Barthes. Da essa sono derivate due delle prospettive più interessanti della semiotica contemporanea: la semiotica strutturale e generativa di Algirdas Julien Greimas, e la sociosemiotica, che può essere ricollegata ai nomi di Jean-Marie Floch (1947-2001) e Eric Landowski.
In Italia molto si deve ad Antonino Pagliaro (1895-1973) e al suo allievo Tullio De Mauro. Pagliaro ritiene che quando un mittente riceve un messaggio lo può soltanto comprendere completamente, o non comprendere affatto; la semantica in questo caso studia le percezioni e la formalizzazione dei concetti all’interno di ciascun individuo considerato impermeabile rispetto agli altri uomini.
Ferdinand de Saussure
De Saussure per primo, come risulta dal Corso di linguistica generale (1916), sembra avere pensato alla possibilità di "una scienza che studia la vita dei segni nel quadro della vita sociale". La linguistica sarebbe stata una parte di tale scienza e, a propria volta, la semiologia doveva essere parte della più vasta area della psicologia sociale. Come vedremo, la stessa definizione di segno in de Saussure è legata infatti da un lato ad una prospettiva psicologica (segno = immagine acustica + concetto) e dall'altro a quella sociale (arbitrarietà del segno e concetto di langue come sistema linguistico socialmente condiviso).
Roland Barthes
Roland Barthes nel 1964 (Elementi di semiologia) muove dall'idea di de Saussure della possibilità di costituire una "scienza generale dei segni" o semiologia. Ma rovescia il rapporto tra linguistica e semiologia: è la seconda a essere parte della linguistica e non il contrario. Questo perché, secondo Barthes, solo nel linguaggio è possibile concepire e identificare il significato delle diverse forme di significazione che incontriamo nel contesto sociale e culturale: cinema, pubblicità, moda, televisione. La semiologia quindi studia le "grandi unità significanti" del discorso sociale. In questo modo Barthes trova punti di contatto tra le ricerche di discipline quali l'antropologia (in particolare l'antropologia strutturale di Claude Levi-Strauss), della psicanalisi (Jacques Lacan), della sociologia, e dell'analisi letteraria o teoria della letteratura (narratologia). Nel testo del 1964 Barthes prende in considerazione alcune coppie di concetti chiave del pensiero linguistico di de Saussure e ne cerca un'estensione per l'applicazione al settore culturale e sociale (langue/parole; significante/significato; sistema/processo (sintagma); denotazione/connotazione).
Secondo de Saussure il segno è costituito dal rapporto tra un significante - inteso come l'immagine acustica del suono che verrà poi materialmente prodotto - e un significato - il concetto di ciò a cui si vuole rinviare. Il segno di Saussure è quindi diadico, vede in gioco due elementi.
Le aree di ricerca
seguire viene fornito un elenco, sotto forma di una mappatura in fieri (quindi mai esaustiva e solo indicativa) di alcune aree di ricerca e sviluppo della riflessione semiologica collegate ai nomi di studiosi il cui contributo possa essere ritenuto rilevante per comprendere la disciplina:
• Semiotica strutturale
Ermeneutica
L'ermeneutica è in filosofia la metodologia dell'interpretazione. La parola deriva dal greco antico ἑρμηνευτική (τέχνη), in alfabeto latino hermeneutikè (téchne), traducibile come (l'arte della) interpretazione, traduzione, chiarimento e spiegazione. Essa nasce in ambito religioso con lo scopo di spiegare la corretta interpretazione dei testi sacri.
In seguito il termine assume un respiro più ampio tendente a dare un significato a tutto ciò che è di difficile comprensione. In questo senso può essere vista come la teoria generale delle regole interpretative.
Oggi si parla anche di ermeneutica giuridica[1] e di ermeneutica artistica, che sono rispettivamente la metodologia dell'interpretazione delle norme giuridiche e delle opere d'arte. Tuttavia, il compito dell'ermeneuta non si esaurisce nella lettura o nella statuizione del metodo interpretativo: il dialogo con le religioni (Hans-Georg Gadamer) e il pensiero politico (Jürgen Habermas) si declinano tuttora secondo quello che viene chiamato circolo ermeneutico.
Piuttosto sorprendentemente (date le sue origini), l'ermeneutica ha influenzato alcuni studiosi di intelligenza artificiale che hanno trovato inadeguato l'approccio cognitivista o quello dell'elaborazione delle informazioni per capire il pensiero umano.
Analisi storica
Dilthey
Nel XIX secolo Wilhelm Dilthey affermò la centralità del processo della comprensione all'interno delle scienze dello spirito, e fondò questa asserzione su una ontologia della vita, secondo la quale il comprendere non è un comportamento teorico specialistico, ma il rapporto fondamentale che l'uomo intrattiene con se stesso. Per Dilthey spiegare e comprendere non si differenziano come due metodi diversi per chiarire un oggetto omogeneo, ma sono due diverse direzioni della coscienza che giungono a costituire due differenti categorie di oggetti (agli oggetti dello spiegare corrispondono le scienze empiriche; agli oggetti del comprendere, le scienze storico-sociali). Il comprendere può essere articolato in una metodologia logico-transcendentale specifica per scopi teorici particolari; più in generale, però, la circolarità della comprensione è il modo in cui la vita si riferisce a se stessa, impegnando tutte le facoltà dell'animo (intelletto, sentimento e verità). Dilthey applicò l'ermeneutica metodologica, cercando di provvedere interpretazioni sistematiche e scientifiche situando ogni testo nel suo contesto storico originario. Dopo Dilthey, la disciplina dell'ermeneutica si è distanziata da questa operazione centrale e fondamentale, estendendosi anche ai multimedia e alle basi dei significati stessi.
Heidegger
Nel XX secolo Martin Heidegger spostò il problema centrale nella sua ermeneutica filosofica dall'interpretazione di testi alla comprensione ontologica, che lui considerava come un essere-nel-mondo diretto, non mediato da testi o altri simboli, e quindi un essere più autentico e non semplicemente come un presupposto empirico per la conoscenza. L'ermeneutica diventa analitica delle condizioni dell'esistenza, e il testo heideggeriano un medium espressivo. Nonostante Heidegger venga annoverato tra i maggiori filosofi del novecento, aspre critiche gli vennero mosse dalla Scuola di Francoforte, in particolare da Theodor Adorno, che considerava "gergale" il linguaggio della filosofia heideggeriana e perciò comprensibile solo per chi avesse dimestichezza con il suo "dialetto filosofico".
Gadamer
Uno dei problemi fondamentali dell'ermeneutica resta quello di dare un'oggettività all'interpretazione data, indipendentemente da chi esegue l'interpretazione e dal contesto storico in cui avviene tale interpretazione. Fondamentali in questo senso i contributi di Hans-Georg Gadamer.
Classificare l'ermeneutica come metodo filosofico è solo parzialmente corretto. È possibile anche un approccio ontologico. La nozione originaria del termine, invalsa nella dottrina teologica classica, effettivamente intendeva l'ermeneutica come la tecnica della corretta esegesi dei testi sacri (un esempio è l'uso che ne fa la tradizione luterana).
Però l'autore che ha maggiormente contribuito alla diffusione del termine, appunto Gadamer, sin dalle prime pagine della sua opera principale, Verità e metodo, ha messo in chiaro come la sua riflessione ermeneutica mirasse, più radicalmente, a rivelare il carattere universale (ossia presente in ogni forma di sapere) del fenomeno del comprendere e, correlativamente, a indagarne – per dirla con termini kantiani – le condizioni di possibilità, ossia le strutture trascendentali che ne rendono sempre di nuovo possibile la genesi nel pensiero umano. In questo senso, l'attenzione di Gadamer, sulla scia dell'insegnamento heideggeriano[2] si rivolge soprattutto alla figura della precomprensione (Vorverständnis), ossia alla tendenza che il pensiero – allorché si accinge intenzionalmente a conoscere qualcosa, in particolare il significato di un testo scritto – mostra ad attribuire all'ente conoscendo un senso in qualche misura preconcetto, il quale, peraltro, non è del tutto arbitrario in quanto riflette il senso in cui la tradizione della comunità di cui fa parte il ricercatore assume quell'ente. Anzi, la messa a fuoco del carattere necessario della precomprensione in ogni forma di sapere conduce Gadamer a prendere le distanze dalla tradizionale visione gnoseologica dell'illuminismo, secondo cui la conoscenza consiste in una credenza che un soggetto nutre rispetto ad un oggetto ben distinto da sé – conoscenza che è tanto più adeguata quanto più netta è la reciproca autonomia dei due termini. Infatti, secondo Gadamer, se ogni ricercatore inizia la sua tipica attività solo a partire da una precomprensione del senso di ciò che si propone di conoscere, allora bisogna convenire che tra i due termini non si può dare alcuna separazione originaria e, in ultima analisi, che essi sin dall'inizio insistono entro una dimensione unica.
L'ermeneutica, in questa più caratterizzante accezione ontologica, ha esercitato un vasto e tuttora fecondo influsso nei principali territori delle discipline tradizionalmente definite scienze umane: dalla critica letteraria all'interpretazione giuridica. In quest'ultimo campo, in particolare, essa ha prodotto risultati propriamente rivoluzionari rispetto alla tradizionale visione del cosiddetto positivismo giuridico (es., in Italia, Emilio Betti; in Germania, Arthur Kaufmann).
Le tecniche dell'ermeneutica
Nell'interpretare un testo l'ottica ermeneutica considera ciò che il linguaggio dice, ma anche ciò che esso presuppone, non dice, implica.
Se facciamo riferimento ad un testo sacro la metodologia per rivelare o restituire un testo pone almeno due questioni:
• quale autorità dare agli scrittori (perché il termine stesso di autore pone esso stesso dei problemi) del testo biblico, del testo ispirato, della verità rivelata?
• fino a che punto l'interpretazione del lettore deve essere tenuta in conto e considerata valida (a confronto con la tradizione religiosa e con una lettura collettiva rappresentativa di un gruppo fedele a tale tradizione)?
È necessario dunque chiarirsi su quali siano le tecniche dell'ermeneutica. Il linguaggio stesso dell'arte – intesa come ispirazione e produzione – è qualcosa che esorbita i limiti di comprensibilità.
• tutto ciò che risulta ineffabile è a buon diritto escluso dalla storia?
• Se in Gadamer l'esperienza extrametodica di verità può darsi solo in funzione di una fusione degli orizzonti nel dialogo col Testo (o con l'Altro) – dove risiede e in cosa consiste la distanza che ci separa?
I casi più famosi
Le applicazioni più tipiche dell'ermeneutica sono quelle relative ai testi sacri. Tuttavia possono essere considerati casi noti di difficoltà ermeneutica anche il pensiero di Aristotele, soprattutto nei suoi rapporti con i fondamenti medievali della filosofia e della teologia cattolica, il pensiero di Machiavelli e la sua funzione nello sviluppo di una Scienza della politica, il pensiero di Marx in gran parte addirittura sconosciuto ai marxisti della Rivoluzione d'ottobre (1917) ed il pensiero di Gramsci, soprattutto in relazione al messaggio da lui lasciato nei Quaderni del carcere.
Exegeză
Prin Exegeză (din limba greacă: exegesis = explicație, comentariu) se înțelege interpretarea (filologică, gramaticală, istorică etc.) a unui text, referindu-se în special la comentarea textelor biblice.
Întrucât atât Iudaismul, cât și Creștinismul s-au dezvoltat din evenimente istorice, Biblia – spre deosebire de literatura sacră a altor religii, cum ar fi Hinduismul și Islamul – a făcut totdeauna obiectul unor analize critice. Cu toate că cele mai multe cărți ale Vechiului Testament, cât și ale Noului Testament au fost redactate anonim, ele au fost scrise de oameni și este legitim ca ele să fie supuse unor criterii de analiză valabile și pentru alte producții ale personalităților umane. Comentatorii religioși, evrei sau creștini, consideră însă că aceste scripturi sunt de inspirație divină, fiind o revelație a lui Dumnezeu făcută autorilor, fie cuvânt cu cuvânt, fie sub formă de visuri, viziuni sau alte forme de apariție.
Vechii rabini din Țara Israel sau Babilon (200-500 p.Chr.), ale căror comentarii au fost reunite în Talmud, s-au străduit să demonstreze lipsa de contradicții din textele sfinte și identitatea dintre Biblie și religia ebraică (vezi: Mișna). În perioada hellenistică, învățatul evreu Philon din Alexandria – cu mai mult de un mileniu înaintea lui Moise Maimonide – a făcut prima încercare de armonizare a scrierilor religioase iudaice cu filosofia greacă și cu datele științifice ale epocei. Philon, folosește o serie de alegorii și reduce semnificația pur verbală a textelor, accentuând sensul lor de inspirație divină, accesibil însă numai inițiaților.
Părinții bisericii creștine au urmat și ei aceeași cale, subliniind totuși că spiritul Vechiului Testament se revelă cu adevărat abia în Noul Testament. Acest punct de vedere este și astăzi reprezentat de Biserica Catolică, de ex. în decretul asupra Sfintei Scripturi adoptat la al Doilea Conciliu al Vaticanului (1962-1965).
Primele cercetări critice
În comentariul său asupra Genezei ("Cartea facerii"), Sfântul Augustin constată o discrepanță între imaginea lumii din vremea sa și cea a autorilor biblici (De Genesi ad Litteram, 401-415 d.Hr.) și subliniază necesitatea unei cercetări critice a scrierilor biblice. În Biserica răsăriteană, învățatul Teodor din Mopsuestia face deosebirea între "spiritul profetic", adică iluminația divină care stă la baza celei mai mari părți din Biblie, și "spiritul înțelepciunii", prezent la diverși autori, aparținând însă propriilor lor idei și considerații omenești, fără a avea origine în revelația lui Dumnezeu.
O analiză critică a textelor biblice în accepțiunea actuală s-a conturat totuși abia în epoca Iluminismului. Printre primii cercetători în această direcție din secolul al XVII-lea se numără filosofii Thomas Hobbes și Baruch Spinoza precum și învățatul francez Richard Simon. Un impuls în această direcție fusese dat deja de Reformă, care a reactualizat studiul Bibliei și a introdus noi metode de considerații critice.
Fiecare nouă traducere a textelor biblice obligă pe traducător să caute scrierile cele mai vechi, unele din timpurile pre-creștine, pentru a putea ajunge la semnificația cea mai apropiată de intențiile autorilor. Nu există texte biblice originale, ci numai versiuni redactate la câteva secole după cele presupus originale. Astfel manuscrise ale Vechiului Testament încă existente își au originea în timpul după începutul erei creștine; (care confruntate, totuși, cu textul masoretic reiese că derivă direct din versiunile ebraice originale), cu excepția Septuagintei LXX, tradusă din ebraică în greacă în sec. al III-lea î.Hr.
Cercetări istorico-critice moderne
În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, unii cercetători pun sub semnul întrebării însăși veridicitatea scrierilor sfinte, analizează izvoarele manuscriselor și se îndoiesc că unele ar fi redactate de presupușii autori (de ex. de Evangheliștii Noului Testament), ci de de persoane purtătoare de cuvânt ale unor grupe sau ale unor biserici locale, corespunzând nevoilor și punctelor lor de vedere. În felul acesta s-ar explica și lipsa de identitate și unele contradicții din cele patru Evanghelii. La fel cărțile Vechiului Testament (cele cinci cărți ale lui Moise, Profeții, Psalmii lui David sau Proverbele lui Solomon) ar fi opere tradiționale colective, ajunse la forme definitive în decurs de secole. Folosindu-se metoda studiilor comparate, structuralismul descoperă concordanțe cu scrierile altor culturi, în care se găsesc motive identice. Structuralismul presupune o structură psihologică comună unei anumite perioade istorice în condiții socio-culturale asemănătoare, din care rezultă un mod de gândire similar, ce depășește intențiile autorilor.
Interpretazione giuridica
Nel diritto l'interpretazione è l'attività volta a chiarire e stabilire il significato delle disposizioni, ossia degli enunciati nei quali si articola il testo di un atto normativo, in vista della loro applicazione nei casi concreti.
Nel diritto positivo italiano, essa è regolata dall'articolo 12[1] delle preleggi, il quale stabilisce che: "nell'applicare la legge non si può ad essa attribuire altro senso che quello fatto palese dal significato proprio delle parole secondo la connessione di esse, e dalla intenzione del legislatore".
A tal proposito, si parla di interpretazione letterale quando, alla lettura della norma, si attribuisce ad ogni parola della stessa il significato preciso che scaturisce dalla presenza di quella parola in tale contesto, giungendo quindi alla comprensione letterale della norma giuridica. Un significato più ampio si può avere quando l'interprete della disposizione normativa provvede alla interpretazione logica, ovvero all'analisi della disposizione in base alla ratio (la ragione pratica) da cui tale norma è scaturita: si guarda, quindi, al risultato pratico della norma, che in contesti differenti ha ragioni differenti: la regola "è vietato sporgersi" ha un risultato pratico diverso a seconda che la si ritrovi in cima ad un terrazzo panoramico di un palazzo o vicino a un finestrino di un treno; nel primo caso, si vuole impedire che qualcuno, sporgendosi, precipiti dal terrazzo, mentre nel secondo caso si vuole evitare che una delle parti del corpo giunga in collisione con un palo o un treno proveniente dalla parte opposta, con ovvie conseguenze.
L'interpretazione si distingue, sulla base di chi la compie, anche in:
• autentica, quando è compiuta dal potere legislativo; in quanto tale, essa è vincolante;
• giudiziale, quando è compiuta dal giudice in un caso concreto;
• dottrinale, quando è compiuta dai giuristi,
• ufficiale, quando è compiuta da pubblici ufficiali, nello svolgimento delle proprie funzioni es. circolari ministeriali e, in base ai risultati a cui perviene, in estensiva o restrittiva (se, cioè, estende il campo di applicazione della norma rispetto al suo tenore letterale, o viceversa lo restringe).
Interpretazione letterale, sistematica e teleologica
L'art. 12 delle preleggi da un lato, con l'espressione "significato proprio delle parole secondo la connessione di esse", àncora l'attività dell'interprete alla lettera della legge (cosiddetta interpretazione letterale), dall'altro, attraverso la locuzione "intenzione del legislatore", riconosce e legittima la cosiddetta interpretazione sistematica o logica, cioè quell'attività ermeneutica che, muovendo dall'intero sistema normativo vigente (e non solo dalla singola norma), giunga a ricostruire la ratio legis (ovvero la finalità sociale o economica della norma giuridica stessa). Questo apre la strada alla cosiddetta interpretazione teleologica o finalistica, che dà un valore preponderante allo scopo della norma, consentendo anche di attualizzare il significato della norma stessa (ad esempio alla luce del progresso tecnologico e scientifico). I canoni ermeneutici utilizzati nell'intepretazione sono i seguenti:
"Autentica" es. legge che interpreta un'altra legge, ha un'applicazione sporadica ed è usata per semplificare eventuali diatribe inerenti all'intepretazione stessa;
"Storica" quando si vuole rispecchiare la volontà storica del legislatore al momento dell'emanazione della legge stessa;
"Teleologica" è l'intepretazione oggettiva.
Un ulteriore canone è quello di interpretare a cospetto della tutela del reo o del bene a cui la norma si riferisce.
Interpretazione delle leggi penali [
L'interpretazione assume un ruolo delicato nel diritto penale, in vista delle possibili ricadute sul principio di legalità.
Diversi sono i criteri elaborati dalla dottrina per soccorrere all'incertezza che deriva dalla formulazione dell'art. 12 delle preleggi. Tale articolo, infatti, non stabilisce se debba prevalere il significato stesso delle parole adottate dal legislatore o la sua "intenzione", laddove i risultati siano contrastanti.
Inoltre, il metodo teleologico o finalistico, nonostante gli indubbi traguardi e vantaggi a cui ha portato la sua applicazione, solleva più di un dubbio se si considera che la c.d. ratio legis (o lo scopo della norma di volta in volta interpretata) non è un dato di fatto indiscusso e che risulta da qualche testo legislativo. La conseguenza è che i risultati progressivi, o attualizzatrici, a cui tale interpretazione può pervenire rischiano, più di altri criteri interpretativi, di far filtrare le preferenze ideologiche dell'interprete della norma, aprendo la strada all'inclusione di nuovi e diversi fatti tipici che il legislatore, di per sé, non aveva previsto.
DIFERANTA DINTRE NIVELUL ROMANIEI SI MARILE STATE DIN EUROPA ESTE CAM DE 100DE ANI DE ZILE . EXISTA O SIMILARITATE INTRE RESPECTIVA SITUATIE SI SITUATIA EXISTENTA INTTRE UN PARTID FORMAT NOU SI INTRE PARTIDELE EXISTENTE DE CEL PUTIN 20DE ANI DE ZILE FORMATE DIN ACTIVISTI SECURISTI ASI IN DIVERSIUNI ,INTOXICARI !
CEEA CE CONTEZA NU ESTE NUMAI EXPERIENTA DE VIATA ,CI AL SASELEA SIMT ,PE CARE NU IL AU MULTI !!!
EXPLICÁRE, explicări, s.f. Acțiunea de a (se) explica și rezultatul ei; lămurire. – V. explica.
Dictionar: Dicționar de sinonime | Permalink
EXPLICÁRE s. 1. v. lămurire. 2. v. demonstrare. 3. v. analizare. 4. v. justificare.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane | Permalink
explicáre s. f., g.-d. art. explicării; pl. explicări
Dictionar: Dicționar de neologisme – DN | Permalink
EXPLICÁRE s.f. Acțiunea de a (se) explica și rezultatul ei; explicație. [< explica].
Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX '98 | Permalink
EXPLICÁ, explíc, vb. I. Tranz. A face să fie mai ușor de înțeles; a lămuri. ♦ A expune, a preda o lecție, o temă etc. 2. Intranz. și tranz. (Despre axiome, principii, legi științifice) A servi drept lămurire, a constitui o justificare, a reprezenta o motivare a unui fenomen, a unei proprietăți etc. 3. Refl. A-și motiva acțiunile, vorbele etc.; a se justifica. ♦ Refl. și tranz. A înțelege, a pricepe, a găsi sau a constitui o explicație. ♦ Tranz. și refl. recipr. (Despre două sau mai multe persoane) A (se) lămuri asupra unei chestiuni (în litigiu), a limpezi o situație cu scopul de a înlătura un conflict. – Din fr. expliquer, lat. explicare.
Dictionar: Dicționar de sinonime | Permalink
EXPLICÁ vb. 1. v. lămuri. 2. v. rezolva. 3. v. glosa. 4. v. demonstra. 5. v. analiza. 6. v. înțelege. 7. v. justifica.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane | Permalink
explicá vb., ind. prez. 1 sg. explíc, 3 sg. și pl. explícă
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX | Permalink
A EXPLICÁ explíc tranz. 1) (persoane) A face să înțeleagă; a lămuri; a arăta. 2) (lecții, materii de studiu) A expune oral în fața auditoriului (într-o instituție de învățământ) cu scop instructiv; a preda. 3) (cauze, motive etc.) A afla prin analiză serioasă. [Sil. ex-pli-ca] /<fr. expliquer, lat. explicare
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
A SE EXPLICÁ mă explíc intranz. 1) A-și motiva acțiunile sau vorbele; a se justifica. 2) A se edifica (unul cu altul) în privința unei chestiuni litigioase. [Sil. ex-pli-ca] /<fr. expliquer, lat. explicare
Dictionar: Dicționar de neologisme – DN |
EXPLICÁ vb. I. 1. tr. A arăta, a clarifica, a lămuri (ceva obscur). ♦ A descoperi, a lămuri cauza; a demonstra, a arăta. ♦ (Fam.) A preda o lecție; a face expunerea unor cunoștințe în cadrul lecției. 2. refl. A se justifica, a-și lămuri (vorbele, faptele etc.) ♦; A se înțelege, a se pricepe. ♦ (Despre persoane) A-și da lămuriri reciproce referitor la o chestiune, a limpezi o situație. [P.i. explíc, var. esplica vb. I. / cf. fr. expliquer, lat. explicare].
Dictionar: Marele dicționar de neologisme – MDN |
EXPLICÁ vb. I. tr. a arăta, a clarifica, a lămuri. ♢ a descoperi, a lămuri cauza; a demonstra. ♢ (fam.) a preda o lecție; a face expunerea unor cunoștințe. II. refl. a se justifica. ♢ a se înțelege, a se pricepe. III. refl., tr. a (se) lămuri, a (se) înțelege. (< fr. expliquer, lat. explicare)
LĂMURÍRE, lămuriri, s.f. Acțiunea de a (se) lămuri și rezultatul ei; clarificare, deslușire, explicație (suplimentară). – V. lămuri.
Dictionar: Dicționar de sinonime | Permalink
LĂMURÍRE s. 1. clarificare, deslușire, dezlegare, elucidare, explicare, explicație, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, (înv.) pliroforie, răspicare, (fig.) cheie, descâlcire. (~ unei probleme complicate.) 2. clarificare, dumerire, edificare. (~ lui într-o problemă.) 3. v. indicație. 4. v. instrucțiuni.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
lămuríre s. f., g.-d. art. lămurírii; pl. lămuríri
Dictionar: Dicționar de argou al limbii romane |
lămurire, lămuriri s.f. (intl., iron.) bătaie.
Dictionar: Dicționar de argou al limbii romane |
a se lămuri buștean expr. a rămâne nedumerit.
Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX '98 |
LĂMURÍ, lămuresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A ajuta pe cineva să înțeleagă sau a înțelege, a ajunge să înțeleagă ceva. ♦ Refl. recipr. A ajunge la o concluzie, la înțelegerea unui lucru în urma unei discuții în care s-au dezbătut aspectele neclare, contradictorii. 2. Tranz. A face să fie clar, înțeles de cineva; a clarifica, a desluși. ♦ Refl. A deveni limpede, clar, explicit pentru cineva. 3. Refl. (Despre obiecte) A apărea vederii în mod distinct; a se contura cu claritate. 4. Tranz. și refl. (Înv.) A face să devină sau a deveni curat, lipsit de corpuri străine, pur. – Din lamură.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
LĂMURÍ vb. 1. a (se) clarifica, a (se) descurca, a (se) desluși, a (se) elucida, a (se) explica, a (se) limpezi, a (se) preciza, (înv.) a (se) pliroforisi, a (se) răspica, a (se) sfeti, (fig.) a (se) descâlci, a (se) lumina. (Problema a fost ~.) 2. v. rezolva. 3. v. dumeri. 4. a (se) clarifica, a (se) dumeri, a (se) edifica. (S-a ~ imediat după ce a văzut actele.)
Dictionar: Dicționar de sinonime |
LĂMURÍ vb. v. curăța, purifica.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
lămurí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lămurésc, imperf. 3 sg. lămureá; conj. prez. 3 sg. și pl. lămureáscă
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
A LĂMUR//Í ~ésc tranz. 1) (probleme, texte, lucruri neînțelese etc.) A face înțeles, comentând și dând informații necesare; a explica; a arăta. 2) (persoane) A ajuta să înțeleagă lucruri neclare, obscure. 3) A face să se lămurească. /Din lamură
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
A SE LĂMUR//Í mă ~ésc intranz. 1) (despre lucruri neclare) A deveni clar (în urma unor investigații, discuții etc.). 2) (despre persoane) A ajunge să înțeleagă clar; a se clarifica; a se edifica. 3) (despre obiecte) A apărea vederii în mod distinct; a căpăta contururi clare; a se distinge; a se desluși. 4) (despre persoane) A ajunge la înțelegere (unul cu altul) în urma unor explicații. /Din lamură
CHÉIE, chei, s.f. 1. Obiect de metal care servește la încuierea sau descuierea unei broaște sau a unui lacăt. ♢ Loc. adj. și adv. La cheie = (despre locuințe, uzine etc.) (care este) complet finisat, bun pentru a fi dat în folosință. ♢ Expr. A ține (ceva sau pe cineva) sub cheie = a ține (ceva sau pe cineva) încuiat. Cheia și lacătul = totul; începutul și sfârșitul. 2. Fig. Procedeu prin care se poate explica sau dezlega ceva; explicație, dezlegare. ♢ Roman (sau povestire etc.) cu cheie = roman (sau povestire etc.) care înfățișează, transparent, personaje sau fapte reale, de oarecare notorietate. Cheie cu cifru = sistem după care se înlocuiesc literele și cifrele reale cu altele convenționale pentru ca textul să nu fie înțeles de alte persoane. Poziție-cheie = poziție strategică, economică etc. de importanță deosebită. 3. Unealtă de metal cu care se strâng sau se desfac șuruburile sau piulițele. ♢ Cheie franceză (sau universală) = unealtă de metal reglabilă printr-un dispozitiv cilindric cu ghivent, astfel ca între fălcile ei să poată fi prins și răsucit orice tip de șurub sau de piuliță. ♦ Mic instrument de metal cu care se întoarce resortul ceasului sau al altor mecanisme; unealtă de metal sau de lemn cu care se întind coarde le unor instrumente muzicale. 4. (Muz.) Semn convențional pus la începutul portativului, pentru a indica poziția unei note de o anumită înălțime, și, prin aceasta, a tuturor celorlalte note. Cheia sol. 5. (La pl.) Vale îngustă, lipsită de albie majoră, între doi pereți înalți și abrupți, acolo unde apa râului, întâlnind roci compacte, exercită o puternică eroziune în adâncime. Cheile Turzii. 6. (În sintagma) Cheie de boltă (sau de arc) = bolțar, de obicei decorat, situat în punctul cel mai înalt al unei bolți sau al unui arc, având rolul de a încheia construcția și de a susține celelalte bolțare; fig. element de bază care explică sau dezleagă o problemă; bază. – Lat. clavis.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
CHÉIE s. v. acordor.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
CHÉIE s. v. clarificare, cordar, deslușire, elucidare, explicare, explicație, întinzător, lămurire, limpezire, precizare, rezolvare, soluție, soluționare, strună.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
chéie s. f., art. chéia, g.-d. art. chéii; pl. chei
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
CHÉI//E chei f. 1) Obiect de diferite forme care servește la încuierea-descuierea unui lacăt sau a unei broaște. ♢ A da ~ile pe mâna cuiva a încredința cuiva averea. La ~ bun pentru a fi dat în exploatare; complet finisat. 2) Instrument cu care se strânge ori se desface un șurub sau o piuliță. ~ universală. 3) muz. Semn convențional pus la începutul portativului pentru a indica poziția unei note. ~ fa-major. 4) Unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale; acordor. 5) Mic instrument cu care se răsucește resortul unui ceas sau al altor mecanisme. 6) fig. Procedeu prin care se poate soluționa ceva; explicație; dezlegare. ~ ia unui cifru. ♢ Poziție-~ poziție de primă importanță (din punct de vedere strategic, economic etc.). 7) pl. Vale îngustă între doi munți abrupți. 8): ~ de boltă a) piatră din mijlocul unei bolți care asigură sprijinirea celorlalte pietre; b) element de bază care explică sau rezolvă o problemă. [Art. cheia; G.-D. cheii; Sil. che-ie] /<lat. clavis
Dictionar: Dicționarul etimologic roman – DER |
chéie (chéi), s.f. – 1. Obiect de metal care servește la încuierea sau deschiderea unei broaște. – 2. Robinet. – 3. Cuvînt șablon. – 4. Deschizător de conserve. – 5. Croșetă (pentru încheiat nasturii). – 6. Acordor, persoană care se ocupă cu acordarea unor instrumente muzicale. – 7. La instrumentele muzicale de vînt, valvulă. – 8. Piatră situată în punctul cel mai înalt al unei bolți. – 9. Explicație, dezlegare. – 10. Bază, piatră unghiulară. – 11. Dantelă. – 12. (Pl.) Defileu, vale îngustă între doi pereți înalți, trecătoare. – Mr. cl’aie, megl. cl’eili. Lat. clavem (Pușcariu 352; Candrea-Dens., 324; REW 1981; DAR); cf. it. chiave (lec. chié), prov., cat. clau, fr. clé, sp. llave, port. chave. Pentru accepția „defileu”, cf. sard. keia, care pare totuși de origine preromană (cf. Wagner 294) pe lîngă faptul că există o anomalie în fonetismul său (lat. cl ar fi dat cr în sard.); der. din gr. ϰεία, propusă de Atzori 95, nu pare posibilă pentru rom. – Der. cheiță, s.f. (cheie mică; dantelă; obiect care prinde); cheier, s.m. (fabricant de chei; portchei), pe care Candrea-Dens., 325, îl derivă de la alt. clavārius, și Pascu, Beiträge, 15, de la *claviarius. Cf. cheotoare, încheia, descheia.
Dictionar: Dicționar de argou al limbii romane |
a face (cuiva) cheie expr. (intl.) a întinde o cursă (cuiva).
Dictionar: Dicționar de argou al limbii romane |
cheia și lacătul expr. începutul și sfârșitul.
Dictionar: Dicționar de argou al limbii romane |
cheie cu barbă expr. (intl.) adevăr.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
chéie de bóltă s. f. + prep. + s. f.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
cuvânt-chéie s. n., pl. cuvínte-chéie
DEZLEGÁRE, dezlegări, s.f. Acțiunea de a (se) dezlega și rezultatul ei. ♦ Permisiune, voie (de a face ceva). – V. dezlega.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
DEZLEGÁRE s. 1. desfacere. (~ unui pachet.) 2. v. deznodare. 3. v. lămurire. 4. v. rezolvare. 5. v. iertare.
Dictionar: Dicționar de antonime |
Dezlegare ≠ legare
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
dezlegáre s. f., g.-d. art. dezlegării; pl. dezlegări
Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX '98 |
DEZLEGÁ, dezlég, vb. I. Tranz. 1. A deschide ceva desfăcând legătura cu care este închis; a desface. ♢ Expr. A dezlega sacul = a spune tot ce îl frământă, toate veștile pe care le știe. A dezlega punga = a da bani, a cheltui. ♦ A face să nu mai fie înnodat, legat. ♦ Tranz. și refl. A (se) desface din legături, a (se) elibera din strânsoare. ♢ Expr. (Tranz.) A(-i) dezlega (sau, refl., a i se dezlega cuiva) limba = a face pe cineva (sau a începe singur) să vorbească, să se destăinuiască. 2. (Mai ales în practicile religioase, în basme) A scuti de obligațiile avute sau asumate, de jurăminte etc., a da voie să nu facă un lucru. ♦ (În religia creștină) A face să i se ierte cuiva păcatele (prin rugăciuni). 3. A găsi soluția unei probleme, a unei ghicitori, a unei enigme etc.; a rezolva. ♦ A citi, a descifra (un scris neciteț). – Lat. disligare.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
DEZLEGÁ vb. 1. a (se) desface. (A ~ un pachet.) 2. v. deznoda. 3. v. rezolva. 4. v. ghici. 5. v. ierta.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
DEZLEGÁ vb. v. declanșa, dezlănțui, isca, izbucni, porni, stârni.
Dictionar: Dicționar de antonime |
A dezlega ≠ a lega
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
dezlegá vb., ind. prez. 1 sg. dezlég, 3 sg. și pl. dezleágă
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
A DEZLEGÁ dezlég tranz. 1) A face să se dezlege. ♢ ~ punga a) a cheltui; b) a da bani. ~ sacul a spune tot ce are de spus. 2) A scuti de o obligație. 3) rel. (persoane) A ierta de păcate. 4) (probleme) A examina amănunțit, oferind o soluție; a rezolva; a delibera; a soluționa. 5) (ghicitori, enigme, șarade) A pătrunde cu mintea, găsind explicația. /<lat. disligare
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
A SE DEZL//EGÁ pers. 3 se ~eágă intranz. 1) A se desface dintr-o legătură; a se desprinde din locul unde a fost legat. ♢ A i se ~ cuiva limba a) a începe să vorbească; b) a se destăinui. 2) (despre animalele legate) A se elibera dintr-o legătură. /<lat. disligare
ENÍGMĂ, enigme, s.f. Lucru greu de înțeles, nelămurit, ascuns; taină, mister1. ♦ Ghicitoare, șaradă. – Din fr. énigme, lat. aenigma.
Dictionar: Dicționar de sinonime
ENÍGMĂ s. v. mister.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
ENÍGMĂ s. v. ghicitoare.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
enígmă s. f., g.-d. art. enígmei; pl. enígme
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
ENÍGM//Ă ~e f. Lucru, fenomen necunoscut sau greu de pătruns cu mintea omenească; mister; taină. /<fr. énigme, lat. aenigma
Dictionar: Dicționar de neologisme – DN |
ENÍGMĂ s.f. 1. Ghicitoare. 2. Lucru greu de înțeles, încâlcit, ascuns; taină, mister. 3. Joc distractiv, de obicei în versuri, prezentându-se ca o ghicitoare; șaradă. [< fr. énigme, it. enigma, cf. lat. aenigma].
Dictionar: Marele dicționar de neologisme – MDN |
ENÍGMĂ s. f. 1. lucru greu de înțeles, de lămurit; taină, mister. ♢ ghicitoare. 2. joc distractiv (în versuri), ca o ghicitoare; șaradă. (< fr. énigme, lat. aenigma, gr. ainigma)
ASCÚNS1 s.n. Faptul de a (se) ascunde. ♢ De-a ascunsul sau de-a (v-ați) ascunselea = numele unui joc de copii în care toți jucătorii se ascund, afară de unul, care îi caută pe ceilalți. ♢ Loc. adv. În sau pe (sub) ascuns = tainic, pe furiș. – V. ascunde.
Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX '98 |
ASCÚNS2, -Ă, ascunși, -se, adj. 1. Care nu este încă descoperit, valorificat sau folosit. Resurse ascunse. 2. (Despre oameni) Care are obiceiul să-și ascundă gândurile sau faptele. ♦ (Despre faptele, gândurile, intențiile oamenilor) Care nu este dezvăluit nimănui. – V. ascunde.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
ASCÚNS adj. 1. dosit, (pop.) pitit, pitulat, (înv. și reg.) supus. (Un lucru ~.) 2. v. dosnic. 3. v. acoperit. 4. v. secret. 5. v. furiș. 6. v. ezoteric. 7. v. tăinuit. 8. v. necunoscut. 9. criptic, enigmatic, misterios, ocult, secret, tainic, (livr.) sibilic, sibilin, sibilinic, (înv.) misteric, tăinos, (fig.) nepătruns. (Desenul are un sens ~.) 10. neexploatat, nefolosit, nefructificat, nevalorificat. (Posibilități ~.) 11. reținut, tăinuit, (fig.) mocnit, surd. (O dușmănie ~.)
Dictionar: Dicționar de sinonime |
ASCÚNS s. v. ascundere.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
ASCÚNS s. v. ascunzătoare, ascunziș, cotlon.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
ascúns s. n.
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
ASCÚN//S ~să (~și, ~se) 1) v. A ASCUNDE și A SE ASCUNDE. 2) fig. Care este încă descoperit; nevalorificat. 3) (despre fapte, gânduri, intenții) Care nu este dezvăluit nimănui; care este ținut în taină; secret; tainic. /v. a (se) ascunde
Dictionar: Dicționar de argou al limbii romane |
A ASCUNDE a blătui, a dosi, a mușamaliza, a palma, a pune batista pe țambal, a ține (pe cineva) sub obroc.
Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX '98 |
ASCÚNDE, ascúnd, vb. III. Tranz. și refl. A (se) așeza într-un loc în care să nu poată fi văzut și găsit. ♦ Tranz. Fig. A face să nu fie cunoscut, știut, înțeles de alții; a tăinui. [Perf. s. ascunsei, part. ascuns] – Lat. abscondere.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
ASCÚNDE vb. 1. a (se) dosi, a (se) mistui, (rar) a (se) tăinui, (pop.) a (se) piti, a (se) pitula, (reg.) a (se) mătrăși, a (se) mitoși, (prin Maram.) a (se) scuti, (înv.) a (se) supune. (S-a ~ în pădure.) 2. a se băga. (S-a ~ sub pat.) 3. a dosi, a pune. (Spune-mi imediat unde ai ~ banii!) 4. v. feri. 5. v. acoperi. 6. a masca, a voala. (Norii ~ lumina soarelui.) 7. a (se) disimula, a tăinui, (fig.) a (se) camufla, a (se) deghiza, a (se) masca. (~ adevărul.) 8. a masca, a tăinui, (înv. și reg.) a tăgădui, (înv.) a retăcea, (fig.) a acoperi. (Își ~ ignoranța.) 9. a tăinui, (fig.) a înăbuși. (Și-a ~ durerea.)
Dictionar: Dicționar de antonime |
A ascunde ≠ a arăta, a destăinui, a etala, a evidenția, a manifesta, a mărturisi
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
ascúnde vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ascúnd, 1 pl. ascúndem, perf. s. 1 sg. ascunséi, 1 pl. ascúnserăm; conj. prez. 3 sg. și pl. ascúndă; imper. 2 sg. ascúnde; part. ascúns
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
A ASCÚNDE ascúnd tranz. 1) A face să se ascundă; a dosi. 2) (bunuri străine) A pune într-un loc ferit, pentru a sustrage ulterior; a dosi; a tăinui. 3) fig. (gânduri, fapte, emoții etc.) A face să rămână absolut necunoscut; a tăinui. /<lat. abscondere
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
A SE ASCÚNDE mă ascúnd intranz. A se pune într-un loc ferit pentru a nu fi văzut; a se dosi. /<lat. abscondere
Dictionar: Dicționarul etimologic roman – DER |
ascúnde (ascúnd, ascúns), vb. – 1. A pune într-un loc ferit. – 2. A tăinui. – Mr. ascundu, ascundire, megl. șcund, istr. ascundu. Lat. abscondĕre (Pușcariu 139; Candrea-Dens., 97; REW 41; DAR); cf. it (n)ascondere, v. prov., v. fr. escondre, cat. ascondir, v. sp., v. port. asconder. Part. și perf. simplu reproduc lat. absconsum, absconsi, forme paralele cu absconditum, abscondi(di), ca it. ascoso, v. sp. en ascuso, a escuso (RFE, 1919, 24). Der. ascuns, s.n. (ascunzătoare); ascunsă, s.f. (înv., secret); ascunzătoare, s.f. (loc în care se poate ascunde); ascunzător, adj. (prefăcut, care se ascunde); ascunzătură, s.f. (ascunzătoare); ascunziș, s.n. (loc tainic); (v-ați) ascunsele, s.f. (joc de copii în care toți se ascund în afară de unul care îi caută), de la întrebarea v-ați ascuns?, interpretată ca s.
Dictionar: Dicționar de argou al limbii romane |
a se ascunde după deget expr. a recurge la tot felul de pretexte și subterfugii în încercarea de a se eschiva de la o sarcină / de la o responsabilitate
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
într-ascúns loc. adv.
TĂINUÍT, -Ă, tăinuiți, -te, adj. 1. Ascuns, ferit, tainic. ♦ Discret. 2. Neștiut de alții, secret. – V. tăinui.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
TĂINUÍT adj. 1. v. dosnic. 2. ascuns, secret, tainic. (O iubire ~.) 3. v. ascuns.
Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX '98 |
TĂINUÍ, tăinuiesc, vb. IV. 1. Tranz. A păstra o taină, a ține secret, a nu lăsa să se știe, să se afle ceva; a ascunde, a acoperi. ♦ Refl. (Rar) A se ascunde. 2. Intranz. (Pop.) A sta de vorbă, a sta la taifas, a discuta (în intimitate). – Taină + suf. -ui.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
TĂINUÍ vb. 1. v. ascunde. 2. a ascunde, (fig.) a înnăbuși. (Și-a ~ durerea.)
Dictionar: Dicționar de sinonime |
TĂINUÍ vb. v. ascunde, dosi, flecări, îndruga, mistui, pălăvrăgi, sporovăi, trăncăni.
Dictionar: Dicționar de antonime |
A tăinui ≠ a destăinui, a mărturisi
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
tăinuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăinuiésc, imperf. 3 sg. tăinuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. tăinuiáscă
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
A TĂINU//Í ~iésc tranz. 1) (informații, știri) A face să rămână absolut necunoscut; a ține în taină. 2) (persoane, lucruri) A pune într-un loc ferit pentru a sustrage ulterior; a acoperi; a ascunde; a dosi. /taină + suf. ~ui
FERÍT, -Ă, feriți, -te, adj. Pus, aflat la adăpost; p. ext. (despre locuri, regiuni etc.) puțin cunoscut, izolat, tăinuit, ascuns. ♦ (Despre ochi, privire) Care ezită să privească pe interlocutor în față. – V. feri.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
FERÍT adj. 1. v. adăpostit. 2. v. dosnic. 3. v. furiș.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
ferít s. m., pl. feríți
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
FERÍ//T1 ~tă (~ți, ~te) 1) v. A FERI. 2) Ca-re este ascuns de ochii lumii; tainic. /v. a feri
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX
FERÍ//T2 ~ți m. Sare a acidului feros. /<fr. ferrite
Dictionar: Dicționar de neologisme – DN |
FERÍT s.m. Sare a acidului feros. [< fr. ferrite].
Dictionar: Marele dicționar de neologisme – MDN |
FERÍT s. m. sare a acidului feros. (< fr. ferrite)
Dictionar: Dicționar de argou al limbii romane |
ferește-mă, Doamne! expr. (deț.) carceră.
Dictionar: Dicționarul explicativ al limbii romane – DEX '98 |
FERÍ, feresc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. A (se) păzi de o primejdie, de o greșeală, de un risc; a (se) apăra. ♢ Absol. (În construcții exclamative) Doamne ferește! Ferească Dumnezeu! ♦ Refl. A evita să întâlnească pe cineva, să fie văzut de cineva; a se ascunde; a fugi. 2. Refl. și tranz. A (se) da deoparte, a (se) trage înapoi (pentru a evita ceva). – Et. nec.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
FERÍ vb. 1. v. apăra. 2. a se păzi, (înv. și reg.) a se socoti, (înv.) a se lepăda, a se veghea. (Să te ~ de răceală.) 3. v. evita. 4. a evita, a ocoli, a se păzi, (înv.) a se îndupleca. (Se ~ să facă un anumit lucru.) 5. a evita. (Mă ~ să-l întâlnesc.) 6. a fugi. (~ din calea lui!) 7. a-și ascunde. (A-și ~ ochii, privirile.) 8. a se da, a se trage. (S-a ~ repede într-o parte.) 9. v. eschiva. 10. a evita, a ocoli. (Se ~ de cuvintele abstracte.
SIBÍLIC, -Ă, sibilici, -ce, adj. (Adesea adverbial) De sibilă, profetic; p. ext. enigmatic, vag, neclar; sibilin. – Din fr. sibyllique.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
SIBÍLIC adj. v. ascuns, criptic, enigmatic, misterios, ocult, prevestitor, profetic, secret, tainic, vizionar.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
sibílic adj. m., pl. sibílici; f. sg. sibílică, pl. sibílice
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
SIBÍLI//C ~că (~ci,~ce) și adverbial 1) Care ține de sibile; propriu sibilelor. 2) Care conține o enigmă; enigmatic; misterios; tainic. /<fr. sibyllique
Dictionar: Dicționar de neologisme – DN |
SIBÍLIC, -Ă adj. (Adesea adv.) De sibilă; profetic; sibilin, sibilinic; (p. ext.) enigmatic, vag. [Cf. fr. sibyllique].
Dictionar: Marele dicționar de neologisme – MDN |
SIBÍLIC, -Ă adj. (și adv.) de sibilă; profetic; sibilin(ic); (p. ext.) enigmatic, vag. (< fr. sibyllique)
CRÍPTIC, -Ă, criptici, -ce, adj. Ascuns, secret. ♢ Limbaj criptic = limbaj obscur, sibilinic, greu accesibil. ♦ Care prezintă ascunzători, focare de microbi. – Din fr. cryptique.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
CRÍPTIC adj. v. ascuns.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
críptic adj. m., pl. críptici; f. sg. críptică, pl. críptice
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
CRÍPTI//C ~că (~ci, ~ce) livr. 1) Care este ținut în taină; ascuns; secret; tainic. 2) Care este greu de înțeles. 3) Care prezintă focare de microbi. /<fr. cryptique
Dictionar: Dicționar de neologisme – DN |
CRÍPTIC, -Ă adj. 1. (Liv.) Ascuns, secret. ♢ Limbaj criptic = limbaj secret, obscur, sibilic, greu de descifrat. 2. Care prezintă ascunzători, focare de microbi. [< fr. cryptique, cf. lat. crypta < gr. kryptos – ascuns].
Dictionar: Marele dicționar de neologisme – MDN |
CRÍPTIC, -Ă I. adj. 1. ascuns, secret; greu accesibil. o limbaj ~ = limbaj secret, obscur, greu de descifrat. 2. care prezintă ascunzători, focare de microbi. II. s. f. caracter criptic. (< fr. cryptique, engl. cryptic)
PROFÉTIC, -Ă, profetici, -ce, adj. De profet; care prevestește. – Din fr. prophétique.
Dictionar: Dicționar de sinonime |
PROFÉTIC adj. 1. prevestitor, vizionar, (livr.) sibilic, sibilin, sibilinic, (înv.) prorocesc. (Afirmații ~.) 2. v. mesianic.
Dictionar: Dicționar ortografic al limbii romane |
profétic adj. m., pl. profétici; f. sg. profétică, pl. profétice
Dictionar: Noul dicționar explicativ al limbii romane – NODEX |
PROFÉTI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de profet; propriu pentru profeți. 2) Care conține o profeție; cu caracter de profeție. /<fr. prophétique
Dictionar: Dicționar de neologisme – DN |
PROFÉTIC, -Ă adj. De profet; prezicător. [Cf. fr. prophétique].
Dictionar: Marele dicționar de neologisme – MDN |
PROFÉTIC, -Ă adj. (ca) de profet; prezicător. (< fr. prophétique)
NU ESTE USOR SA DEJOCI PLANURILE FUNCTIONALE ALE UNOR MECANISME MAFIOTE INTERNE SI EXTERNE !!!
Franks: Partidele care vor veni la putere să nu arunce la gunoi ce s-a făcut până acum
Jeffrey Franks a subliniat, duminică, importanţa păstrării a ceea ce s-a făcut în România, în materie de reforme, chiar dacă la putere vin alte partide politice.
„Sperăm că toate partidele politice sunt conştiente de dificultăţile din România şi sperăm că orice partid politic care va veni la putere să nu arunce la gunoi ce s-a făcut până acum”, a spus Franks, la încheierea celei de-a patra misiuni în România.
Întrebat despre noi concedieri în economia românească, Franks a spus că „planurile de reformă ale întreprinderilor sunt convenite cu Guvernul şi cea mai marte parte a concedierilor a avut loc”.
„A mai rămas sectorul minier. În multe altele ajustările s-au făcut. În ultimii ani în partea de căi ferate s-au dat afară foarte mulţi oameni. Problema este să faci astfel ca o companie să meargă bine, nu să ajungă să dai oamenii afară”, a arătat Franks.
Publicat acum 27 minute
CEA MAI IMPORTANTA ,ORI CEA MIA DE PRET CALITATE A INTERPRETULUI EVENIMENTELOR CE AU AVUT LOC ,IN DERULARE ORI CARE VOR AVEA LOC , ESTE FARA INDOLAIA BUNA CREDINTA A TALMACITORULUI!
O poveste de iarnă2011-12-20 00:00 de Emil Hurezeanu
Fostul partid comunist şi administraţia centrală şi locală din perioada lui Ceauşescu s au transformat în 1990 în Frontul Salvării Naţionale, sub conducerea lui Ion Iliescu. O aripă conservatoare, bazată pe mai mult etatism şi populism, cu o înclinaţie pro sovietică până în 1991, şi de echivoc prelungit între est şi vest, până în anul 2000, a rămas în jurul lui Ion Iliescu.
O altă aripă, formată mai ales din birocraţia locală, administrativă şi economică, mai flexibilă şi cu înclinaţii liberal antreprenoriale s a format în jurul premierului Petre Roman. Foste partide istorice, care au func¬ţionat în România, înainte de perioada comunistă, Partidul Naţional Ţărănesc, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Social Democrat, au avut un succes limitat şi simbolic, iar guvernarea lor comună, alături de grupul lui Petre Roman, între 1996–2000 a echivalat cu un eşec.
Schimbarea de macaz, spre situaţia actuală, se face în anul 2000, când guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu este numit prim ministru. Atunci apare prima strategie de dezvoltare pe termen lung, se înregistrează prima creştere economică sănătoasă şi încep negocierile cu UE.
Orientarea pro NATO şi America a pre¬şedintelui Emil Constantinescu (1996–2000), manifestată în timpul războiului din Iugoslavia, a determinat schimbarea de atitudine a SUA, Marii Britanii şi Germaniei faţă de România.
Dintr o ţară de zonă gris, între Serbia şi Ucraina, România ajunge în rândul ţărilor central–est europene, candidate la «occidentalizare».
După anul 2000, revine la putere, ca preşedinte, Ion Iliescu, dar «euro atlantizat» în intenţii. El acceptă modernizarea Partidului Social Democrat, sub conducerea premierului Adrian Năstase. Integrarea în NATO şi UE figurează pe agendă şi mulţi din miniştrii sunt figuri noi, şi profesionişti.
Până în 2004, acest guvern epuizează negocierile cu UE şi marchează intrarea României în NATO.
Guvernul Năstase stimulează şi reformele pro investiţii străine, şi are o abordare de eficienţă, bazată pe creştere economică generală, dar, din păcate, şi personală.
Aceste progrese sunt însoţite de apariţia fenomenului corupţiei la vârf, a «marii corupţii“. Liderii locali ai partidului sunt denumiţi «baroni locali», iar Adrian Năstase, perceput ca «marele corupt» prin excelenţă, pierde alegerile prezidenţiale, din 2004, în favoarea primarului general al Bucureştiului, Traian Băsescu.
Traian Băsescu a fost unul din liderii aripii Roman a fostei echipe de putere post comuniste. Secretar de stat şi ministru al transporturilor aproape întreaga perioadă între 1991 şi 2000, Băsescu este un «mandarin» al sistemului de putere post comunist. El s a reprofilat însă, după anul 2000, ca un lider carismatic şi anti establishment, care promite stârpirea corupţiei.
Este sprijinit de elitele intelectuale şi ale societăţii civile. Câştigă alegerile prezidenţiale şi cu un puternic discurs anti corupţie şi pro justiţie reformată, salutat şi sprijinit de UE şi SUA.
Traian Băsescu reconfigurează Partidul Democrat, desprins în 1992 din sistemul Iliescu şi consolidat ca un partid de stânga democrată sub Petre Roman. Mai exact, îl îndepărtează pe Petre Roman din fruntea partidului şi schimbă ideologia partidului, de la stânga la dreapta. Transformarea se face peste noapte, mai repede decât o schimbare de sex.
Băsescu vrea să fie campionul reformei în justiţie şi al luptei anti corupţie. Are o personalitate autoritară, îi plac conflictele, trăieşte şi se încarcă cu energie din adversitate. Constituţia din 1991 conferă însă preşedintelui, deşi ales prin vot universal, un rol executiv limitat.
El nu poate dizolva decât în condiţii dificile Parlamentul şi nici nu poate înlocui uşor un prim – ministru. Băsescu a jucat şi joacă mereu la limita competenţei sale constituţionale, bazându se pe aşa zisa «întoarcere la popor», la spiritul unui referendum permanent. A fost denumit «un peronist balcanic».
În perioada 2005–2009, el a fost într un război permanent cu partenerii de coaliţie liberali, conduşi de premierul Tăriceanu. A declanşat şi o campanie de reducere a parlamentului precum şi numeroase acţiuni de «purificare», prin condamnarea trecutului comunist şi scoaterea la iveală a arhivelor fostei poliţii politice.
Preşedintele s a transformat într un outsider al sistemului, temut de politicieni şi îndrăgit de populaţie, atâta vreme cât, între 2005–2008, România a cunoscut cea mai mare creştere economică, după 1989.
Băsescu a rămas până azi, şi după realegerea sa ca preşedinte pe perioada 2009–2014, şi adevăratul lider al Partidului Democrat Liberal.
Deşi, potrivit Constituţiei, nu mai este membru al partidului său, ci preşedintele tuturor românilor, el conduce în realitate guvernul Emil Boc.
După alegerile parlamentare din 2008, Băsescu decide ca partidul său să guverneze într o mare coaliţie, alături de PSD. Atât PDL cât şi PSD au obţinut scoruri relative egale în alegeri.
Coaliţia funcţionează prost, pe fundalul crizei. Personalitatea puternică şi polarizantă a lui Băsescu face imposibilă o colaborare politică cu alte forţe.
Traian Băsescu şi guvernul condus de Emil Boc (alături de PSD între 2008 şi 2009) au evitat să ia măsuri anti criză la timp.
În aşteptarea alegerilor prezi¬den¬ţiale din decembrie 2009, toate partidele politice au preferat jocul populist şi triumfalist, minţind electoratul şi ascunzând dimensiunile pericolului crizei.
Brusc, în aprilie 2009, preşedintele şi nu primul ministru, aşa cum prevede Constituţia, declara starea de criză din România şi anunţa, fără nici o dezbatere, deciziile de austeritate: reducerea cu 25% a salariilor bugetare şi cu 15% a pensiilor.
A fost preferată, a susţinut Băsescu, varianta «răului celui mai mic», prin evitarea creşterii taxelor, a impozitelor şi a TVA. Cota unică de impozitare a rămas la 16% iar TVA, la 19%. Ulterior, iarăşi fără anestezie şi analize de specialitate şi publice, TVA a crescut la 24%. După pensionari şi bugetari, regimul Băsescu Boc şi a transformat şi întreprinzătorii privaţi în adversari. O gravă eroare, recunoscută ulterior de Băsescu, dar neîndreptată.
România a fost ultima ţară din UE în care guvernanţii au vorbit de criză şi prima în care au fost adopate cele mai dure măsuri de austeritate.
Decizia lui Băsescu a stârnit nemul¬ţumiri majore, în curs de amplificare, şi critici severe din partea tuturor partidelor din opoziţie.
I s a reproşat lipsa de sensibilitate faţă de angajaţii şi pensionarii cu cele mai mici venituri din Europa. Este criticat pentru felul arbitrar cu care şi a impus deciziile, fără să consulte opoziţia, sindicatele şi chiar propriul partid.
PDL riscă să piardă încrederea electorală, la fel ca preşedintele. Dar Băsescu e la ultimul mandat, în timp ce PDL va avea alegeri parlamentare în 2012. Potrivit sondajelor, şansele principalului partid de guvernare sunt în curs de prăbuşire.
În ultimile săptămâni, premierul Emil Boc a dispărut practic, din prim plan. Miniştrii cabinetului său se remarcă prin declaraţii contradictorii şi gafe.
În interiorul PDL au apărut mai multe facţiuni. Tinerii şi cei apropiaţi lui Băsescu critică deschis afacerile, cu miros de corupţie, ale «miniştrilor cheie» din PDL, Adriean Videanu, ministrul economiei, Vasile Blaga, ministrul de interne şi al administraţiei locale şi Radu Berceanu, ministrul transporturilor.
Ei sunt acuzaţi în propriul partid de afaceri ilegale şi de cultivarea unei clientele politice. Multe voci din partid cer o remaniere guvernamentală şi înlocuirea lui Emil Boc.
În aşteptarea unei proceduri de asumare a răspunderii în parlament, care, prin vot, va duce la căderea sau rămânerea guvernului, starea de nemulţumire şi confuzie în PDL şi în viaţa politică din România se intensifică. PDL guvernează prin ucazuri camuflate în asumare de răspundere. Dezbaterea politică este astfel inexistentă.
O criză guvernamentală, politică şi socială prelungită poate fi mai periculoasă decât criza economică. Se va fi terminat criza economică, dar deriva democraţiei din România, pe fundalul unei culturi politice oricum tradiţional autoritare, va imprima acestei ţări un rol mai apropiat de ceea ce se întâmplă în Rusia sau Ucraina decât în Uniunea Europeană.
Devine inevitabilă însă posibilitatea unui guvern de uniune naţională sau de tehnocraţi sprijiniţi politic, în măsura în care niciunul din partide, începând cu PDL, nu va reuşi să asigure o stabilitate guvernamentală.
Tensiunile sociale vor creşte în lunile care vin, atingând apogeul către sfârşitul acestui an.
Tăierea pensiilor şi a salariilor, dar şi a alocaţiilor pentru căldură şi a altor beneficii sociale, va duce la revoltă de stradă şi proteste posibil violente.
E imposibil ca un nou guvern, chiar dacă va fi asigurat de PDL, să nu ia în calcul şi măsuri de stimulare a consumului. Specialiştii vor avea un cuvânt mai mare de spus. Doar deschiderea unei dezbateri publice cu sindicatele şi opoziţia va putea preveni explozia socială.
În absenţa acestei deschideri, spre o nouă coaliţie sau spre un guvern de experţi, PDL nu va putea evita o implozie şi nici prăbuşirea dramatică ca pondere în spectrul politicii româneşti. PSD şi PNL, partidele din opoziţie nu par să aibe soluţii anti criză, în afara plânsului pe umărul salariaţilor şi pensionarilor sărăciţi. Pentru ele, pericolul este ca să obţină succese electorale, într o primă fază, iar odată ajunse la putere, să nu ştie ce să facă.
Marele pericol este atingerea unui punct «of no return», când măsurile de austeritate brutale şi insuficiente să fie urmate şi de creşterea taxelor.
Pe fondul unei destabilizări sociale de proporţii, raţionalitatea unor măsuri de stimulare a consumului ar putea să devină tardivă.
Potrivit unor sondaje foarte recente, România face parte dintre primele 10 ţări ale lumii, alături de Irak, Grecia şi Venezuela, neatrăgătoare pentru investitorii străini.
Dacă această ţară va deveni şi scena unor proteste sociale ample, pe fundalul unei instabilităţi politice ¬prelungite, riscurile izolării ei vor creşte.
În vizită la Bucureşti, preşedintele PE, polonezul Buszek, compara situaţia din România cu cea din Grecia şi felicita guvernul pentru măsurile curajoase anti criză. Un mai calificat «blessing în disguise» nu se poate imagina!
Spectrul destructurării sistemului democratic este real. Spre deosebire de Ungaria însă, nu există forţe politice extremiste cu o pondere importantă.
Traian Băsescu, deşi foarte contestat, în pierdere de popularitate, rămâne, deocamdată, singurul lider politic de anvergură.
El este în masură să producă surprize, acceptând dialogul şi coaliţiile cu opoziţia. Nu pare crispat în susţinerea oarbă a propriului partid, ci pare decis să l refacă, chiar cu preţul sacrificării principalilor miniştri care i au fost credincioşi în ultimii ani, şi cu ajutorul cărora a câştigat alegerile şi în 2009.
Dacă persistă însă în postura de lider cezaric, impermeabil la dialogul politic şi la nevoia de concesii, el va avea o soartă grea.
Oricum, îndreptându se spre jumătatea ultimului său mandat prezidenţial, puterea sa este diminuată. El riscă o nouă suspendare de către parlament sau un proces de respingere din partea propriului partid.
Singurul merit al guvernului Emil Boc a fost să adopte măsuri anti populare extreme. Tot ce se va decide de acum înainte, la nivelul planului anti criză, nu poate fi decât un progres.
Orice nou guvern sau actualul guvern revizuit va trebui să recurgă rapid la un plan de investiţii publice intensificat dar şi o strategie de privatizare suplimentară.
Rolul experţilor va creşte, în orice ipoteză. Alegătorii nu vor mai accepta lideri carismatici şi populişti, care nu se pricep la economie şi nu au soluţii adecvate de guvernare în timp de criză. Comunicarea publică a autorităţilor a fost catastrofală sau inexistentă.
PNL rămâne singurul partid care n a respins de plano politica de austeritate şi nu încurajează creşterea taxelor. Nu vorbeşte de «genocidul social», precum PSD. Liderii PNL pot accepta o alianţă cu PDL, de care sunt, ideologic, apropiaţi, şi cu care au mai guvernat între 2005–2007.
Izbucnirea crizei datoriilor suverane în Europa s a transformat într un alibi pentru guvernanţii eşecului din România. Boala mai mare şi mai periculoasă amortizează oarecum efectele infecţiei locale.
Încă din l989, unul din factorii decisivi în politica internă din România au fost serviciile secrete. Fără acordul şi concursul lor, în subsolul democraţiei, n ar fi fost posibile nici prima alternanţă la putere, de la stânga la dreapta, din 1996, nici orientarea geopolitică prooccidentală, nici selecţia şi promovarea unor lideri politici de vârf, precum Traian Băsescu.
Aceste instituţii au cunoscut o reformă de tip occidental, având azi cele mai bune relaţii în SUA, Marea Britanie sau Germania. Există însă tot mai multe voci în societatea românească care acuză imixtiuni şi abzuri ale serviciilor secrete, atât în procesul democratic cât şi în intimitatea vieţii cetăţenilor. Ascultându i vorbind pe români, în aceste zile dinaintea Crăciunului, ai uneori impresia că timpul a fost dat înapoi cu 20 de ani. Se face tot mai des semnul acela caraghios, cu degetul la gură şi privirea spre cer, când cineva vorbeşte prea tare despre conducători, în timp ce interlocutorul îşi şterge praful de pe umeri, ca şi cum ar vrea să indice grade şi epoleţi. Până şi frizerul mi a spus ieri alaltăieri că preferă să şi facă programările prin viu grai şi nu la telefon. Mai aflu că, nu demult, cutare primar dintr o localitate de munte i a cerut diplomatului sud coreean care l vizita, să lase telefonul la secretară. Iniţial ambasadorul a fost uimit de obiceiul românesc: i se sugera să dăruiască telefonul, eventual ca mică atenţie indirectă faţă de gazdă. Când şi a dat seama că, de fapt, planează pericolul ascultării, fie chiar şi doar în capul primarului de la munte, uimirea s a mutat în şoc.
Serviciile l au sprijinit până acum, fără abatere, pe Traian Băsescu. De fapt, i au fost principalii consilieri. ¬Rămâne de văzut care va fi opţiunea acestor servicii în perspectiva adâncirii crizei.
Vor selecta un lider nou, cu mult înainte ca Băsescu să şi închidă mandatul, în 2014?
Îşi păstrează loialitatea faţă de Băsescu, pentru că situaţia economică şi socială se află încă sub control? Sau pentru că sunt depăşite de această situaţie, şi nu mai au, deocamdată, alt punct de sprijin?
Cert este că serviciile secrete româneşti, încă din ultimii ani ai comunismului, au jucat un rol mai important decât forţele politice.
Această situaţie este proprie unei ţări autoritare, cu democraţie dirijată şi cu tradiţii paternaliste, valabile până azi.
În cutia neagră a viitorului pe termen scurt şi mediu, atitudinea serviciilor secrete este poate mai relevantă decât a partidelor şi liderilor politici.
Dar, în interiorul acestei cutii negre, nu vom avea acces decât, eventual şi cel mult, după prăbuşirea avionului. E mai bine să ne stăpânim curiozitatea, cu un avion încă întreg, înfruntând resemnaţi turbulenţele.
ASA CUM AM MAI ARATAT DE MII DE ORI INCA DIN 1999[DOUA ARTICOLE PUBLICATE CHIAR IN ULTIMA ORA A LUI ION MARIN DIN CARE TRANSPAR TENDINTELE EVOCATE ]P.N.T.C.D. S-A LAUDAT CU 15 MII DE SPECIALISTI .PRINTRE EI SAU NUMARAT SI MAFIOTII JURISTI SEFI DE LA D.G.J.C.L. DIN P.M.B. CARE AU AVUT MULTE VICTIME IMOBILIARE IN PERIOADA FEBRUARIE 1998 –APRILIE 2002.NUMARUL VICTIMELOR A CONTINUAT SA SE MAREASCA[3 MILIOANE ,DIN MOMENT CE SI ACUM ACESTI MAFIOTI AU USA DESCHISA DELA P.M.B. .SITUATA IN SEDIUL MAFIOTULUI SORIN OPRESCU !!UN MOD SIGUR DE SCADERE A POPULATIEI TERORIZAT A CU EVACUAREA DIN CASELE REVENDICATE ABUZIV DE CATRE ESCROCI IMOBILIARI AFLATI MANA IN MANA CU INSTANTELE JUDECATORESTI , PARCHETELE DE PE LANNGA ACESTEA,CU PARCHETUL NATIONAL ANTICORUPTIE BOTEZAT DIRECTIE IN CADRUL PARCHETULUI DE PE LANGA I.C.C.J PENTRU A NU PUTEA FI INDEPENDENTI ,CI SUBORDONATI INFECTULUI POLITIC CRIMINAL I!!
TEHNOCRÁT, -Ă, tehnocrați, -te, s. m. și f. Adept al tehnocrației. – Din fr. technocrate. Sursa: DEX '98 |
TEHNOCRÁT ~ți m. Adept al tehnocrației. [Sil. -no-crat] /<fr. technocrate
Sursa: NODEX |
TEHNOCRÁT, -Ă s.m. și f. Partizan, adept al tehnocrației. [< fr. technocrate].
Sursa: DN |
TEHNOCRÁT, -Ă s. m. f. 1. adept al tehnocrației. 2. specialist într-un anumit domeniu. (< fr. technocrate) Sursa: MDN |
tehnocrát s. n. (sil. -crat) , pl. tehnocráți Sursa: Ortografic
SPECIALÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Persoană special pregătită pentru a lucra într-un anumit domeniu; reprezentant al unei specialități. ~ în radiologie. [Sil. -ci-a-] /<fr. specialiste, germ. Spezialist Sursa: NODEX |
SPECIALÍST, -Ă s.m. și f. Cel care cunoaște temeinic o disciplină, un subiect, o problemă etc. [Pron. -ci-a-. / cf. fr. spécialiste].
Sursa: DN |
SPECIALÍST, -Ă s. m. f. cel care cunoaște temeinic o disciplină etc. (< fr. spécialiste)
Sursa: MDN |
SPECIALÍST, -Ă, specialiști, -ste, s. m. și f. Persoană care cunoaște temeinic o disciplină sau o problemă. [Pr.: -ci-a-] – Fr. spécialiste. Sursa: DLRM |
SPECIALÍST adj. (înv.) special. (Medic ~.)
Sursa: Sinonime |
specialíst s. m. (sil. -ci-a-), pl. specialíști Sursa: Ortografic |
specialístă s. f. (sil. -ci-a-), pl. specialíste Sursa: Ortografic
Calendarul evenimentelor judeţene
bjvvbuzau.ro/calendjud.htmCached – Translate this page
A realizat planul topografic al oraşului Buzău (1881), dar cea mai valoroasă lucrare de …. I. DUMITRAŞCU – învăţător, publicist, autor de manuale şcolare ….. la Joseni – Berca, GEORGE MACOVESCU – publicist, istoric literar, eseist, jurnalist …
ANALIZÁ, analizez, vb. I. Tranz. 1. A cerceta un întreg, un fenomen etc., examinând fiecare element în parte. ♦ A examina un text din diferite puncte de vedere. 2. (Chim.) A identifica compoziția unei substanțe. – Din fr. analyser. Sursa: DEX ’98 |
A ANALIZÁ ~éz tranz. 1) A supune unei analize; a cerceta; a studia; a investiga. 2) chim. (structura unor substanțe) A determina prin analiză. /<fr. analyser Sursa: NODEX |
ANALIZÁ vb. I. tr. 1. A cerceta un lucru descompunându-l în părțile lui componente. 2. A examina cu atenție în vederea unor concluzii documentate. ♦ A examina un text sub aspect gramatical, stilistic, literar etc. [< fr. analyser]. Sursa: DN |
ANALIZÁ vb. tr. 1. a cerceta un lucru, un fenomen etc. descompunându-l în elementele lui componente. ◊ a identifica compoziția unei substanțe. 2. a examina cu atenție în vederea unor concluzii documentate. ◊ a examina un text (gramatical, literar, stilistic etc.). (< fr. analyser) Sursa: MDN |
ANALIZÁ, analizez, vb. I. Tranz. A cerceta de aproape un întreg, un fenomen etc., examinând fiecare element în parte; a identifica compoziția unei substanțe. – Fr. analyser. Sursa: DLRM |
ANALIZÁ vb. 1. a cerceta, a examina, a investiga, a studia, a urmări, (livr.) a considera, (înv.) a medita, a privi, a socoti, (fig.) a explora, (înv. fig.) a scărmăna. (~ cauzele unui fenomen.) 2. v. examina. 3. a comenta, a explica, a interpreta, a tâlcui, (înv.) a întoarce, (fig.) a descifra. (~ un text literar.) Sursa: Sinonime |
A analiza ≠ a sintetiza Sursa: Antonime |
analizá vb., ind. prez. 1 sg. analizéz, 3 sg. și pl. analizeáză Sursa: Ortografic |
ANALÍZĂ, analize, s. f. 1. Metodă științifică de cercetare care se bazează pe studiul sistematic al fiecărui element în parte; examinarea amănunțită a unei probleme. ◊ Expr. În ultimă analiză = în concluzie. 2. (Chim.) Identificare, determinare a compoziției unei substanțe prin descompunerea ei în elementele constitutive. 3. (în sintagma) Analiză matematică = ramură a matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele si aplicațiile lor. – Din fr. analyse. Sursa: DEX '98 |
ANALÍZĂ ~e f. 1) Metodă științifică de cercetare a realității bazată pe descompunerea proceselor, a obiectelor în părți componente. ◊ În ultimă ~ în concluzie. 2) chim. Procedeu de stabilire a compoziției chimice a unei substanțe. 3): ~ gramaticală descompunere a cuvintelor și propozițiilor în elemente alcătuitoare și determinarea valorii lor gramaticale. [G.-D. analizei] /<lat. analysis, fr. analyse Sursa: NODEX |
ANALÍZĂ s.f. 1. (op. sinteză) Metodă generală de cercetare a realității bazată pe descompunerea proceselor, a obiectelor studiate etc. în părțile lor componente; examinare amănunțită a unei probleme. ◊ În ultimă analiză = în concluzie. 2. Analiză matematică = ramură a matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor. 3. (Chim.) Descompunere a unei substanțe în elementele ei constitutive. [< fr. analyse < lat., gr. analysis]. Sursa: DN |
ANALÍZĂ s. f. 1. metodă științifică de cercetare a realității, bazată pe descompunerea proceselor, a obiectelor studiate în părțile lor constitutive. ◊ examinare amănunțită a unei probleme, opere literare, a unui text. ♦ în ultimă ~ = în concluzie, ca încheiere. 2. ~ matematică = ramură a matematicii care studiază funcțiile, limitele, derivatele și aplicațiile lor. 3. descompunere a unei substanțe, pentru a-i stabili compoziția chimică. 4. ~ corticală = funcție a cortexului prin care se desprind însușirile generale și cele specifice ale obiectelor și fenomenelor. (< fr. analyse, gr. analysis) Sursa: MDN |
ANALÍZĂ, analize, s. f. Metodă științifică de cercetare a fenomenelor, bazată pe descompunerea lor în părțile componente; examinarea amănunțită a unei probleme; identificare, determinare a compoziției unei substanțe. – Fr. analyse (lat. lit. analysis).
Sursa: DLRM |
ANALÍZĂ s. 1. analizare, cercetare, examen, examinare, investigare, investigație, studiere, studiu, (pop.) cercare, (înv.) răspicare, (fig.) explorare. (O ~ serioasă a problemelor.) 2. v. examinare. 3. (MED.) probă. (~ hepatică.) 4. (CHIM.) analiză electrochimică v. electroanaliză. Sursa: Sinonime |
Analiză ≠ sinteză Sursa: Antonime |
analíză s. f., g.-d. art. analízei; pl. analíze Sursa: Ortografic |
analíză f., pl. e (vgr. análysis, d. analýo, desfac). Chim. Descompunerea unuĭ lucru în părțile care-l compuneaŭ: analiza apeĭ, a aeruluĭ. Analiză cantitativă, calitativă, după cum se cercetează cantitatea saŭ calitatea elementelor constitutive. Gram. Analiză logică, descompunerea uneĭ fraze în propozițiunĭ și a propozițiunilor în subĭect, predicat ș. a. Analiză gramaticală, cercetarea cuvintelor din punctu de vedere al speciiĭ, genuluĭ ș. a. Analiză literară, arătarea părților urîte saŭ frumoase ale uneĭ scrierĭ. Mat. Expunerea proprietăților figurilor traduse în ecŭațiunĭ algebrice. Log. Enumerarea, distingerea și compararea între ele a ideilor parțiale cuprinse într' una generală. Extras, rezumat, recensiune a uneĭ scrierĭ saŭ discurs. – La Negr. anális, n., pl. urĭ (după ngr.). V. sinteză. Sursa: Scriban |
analizéz v. tr. (d. analiză; fr. analyser). Fac analiză, examinez pin [!] analiză. Sursa: Scriban |
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
ANALÍZĂ (‹ fr., lat. m.) s. f. 1. Descompunere reală sau mintală a unui obiect, fenomen sau a relațiilor dintre obiecte, fenomene etc., în părțile lor componente, în scopul cunoașterii; examinare amănunțită, parte cu parte, a unei probleme, a unui obiect de studiu. V. sinteză. ♦ A. psihologică = modalitate de investigare prin diverse procedee (descriere, introspecție, monolog interior etc.) a conștiinței, a trăirilor sufletești, a raporturilor omului cu mediul. (SOCIOL.) A. funcțională = metodă de cercetare punînd accentul pe evidențierea articulațiilor reciproce ale elementelor și pe descrierea traiectoriei ce caracterizează dinamica de ansamblu a obiectului considerat. A. sistemică = metodă dezvoltată în cadrul teoriei generale a sistemelor. A. de conținut = ansamblu de tehnici aplicate comunicărilor orale sau scrise ale indivizilor, în vederea interpretării lor științifice. A. critică = procedeu de studiu al lucrărilor literare, prin punerea în lumină a elementelor constitutive; analiză de text. A. chimică = procedeu pentru stabilirea compoziției chimice (calitative sau cantitative) a substanțelor cu ajutorul unor reacții chimice specifice sau pe baza proprietăților fizico-chimice specifice. A. conformațională = domeniu al stereochimiei care studiază proprietățile fizice și chimice ale conformerilor, stabilind conformația privilegiată. A. biochimică = procedeu de cercetare care pune în evidență o substanță chimică aflată într-un lichid organic; este folosită curent în clinică pentru decelarea unor tulburări ale metabolismului. A. biologică = operație prin care se determină acțiunea fungicidă sau insecticidă a produselor chimice destinate combaterii bolilor sau dăunătorilor. A. economică = cercetare obiectivă (cantitativă sau calitativă) bazată pe descompunerea în elementele componente ale proceselor și fenomenelor economice, a factorilor de influență în scopul cunoașterii științifice a întregii activități economice. A. contabilă = stabilirea pe bază de documente, în mod distinct pentru fiecare operațiune economică, a conturilor corespondente și a părților acestora (debit sau credit) în care urmează să se înregistreze concomitent aceleași sume; stabilirea corelației dintre pozițiile (posturile) de bilanț. A. marginală = cercetare bazată pe folosirea multiplicatorilor, a metodelor calculului diferențial și integral în studierea fenomenelor economice. 2. A. statistică = stabilirea și explicarea legăturilor și legităților în dezvoltarea fenomenelor de masă, pe bază de date obținute prin observare și prelucrare statistică. 3. (TELEC.) Analiza imaginii = descompunerea unei imagini în elemente simple, susceptibile de a fi transformate în semnale electrice transmisibile individual; este utilizată în televiziune, telefotografie etc. 4. A. matematică = ramură a matematicii care studiază funcțiile, limitele și aplicațiile lor (ex. derivatele, diferențialele, integralele etc.), precum și relațiile în care intervin acestea. Bazele a.m. au fost puse de Newton și Leibniz prin introducerea calculului diferențial și integral. Dezvoltări ulterioare se datorează Euler, Cauchy, Riemann, Cantor etc. A. numerică = ramură a matematicii care studiază rezolvarea numerică a problemelor și evaluarea erorilor ce pot să apară în soluțiile bazate pe metode de calcul aproximativ. A. funcțională = ramură a matematicii care se ocupă cu studiul spațiilor vectoriale, topologice și al funcțiilor definite pe aceste spații. Contribuții în a.f. au adus V. Voltera, D. Hilbert și St. Banach. A. combinatorie (combinatorială) = capitol al algebrei care studiază aranjamentele, combinările și problemele în care este necesară numărarea diverselor posibilități de ordonare a unor elemente, după reguli date. A. factorială v. factorial. 5. (FIZ.) Determinare a gradului și a planului de polarizare a luminii. ♦ A. armonică = descompunere a unei mărimi periodice nesinusoidale într-o sumă de armonice. A. spectrală v. spectral. 6. (INFORM.) A. informației = atribuirea de indicatori pentru fiecare element memorat care să reflecte informația stocată. 7. A. granulometrică v. granulometrie. Sursa: DE |
analiză facială(sedim.), (engl.= facies analysis) descrierea și siste-matizarea secvențelor faciale sedimentare, în succesiune verticală, sub controlul extinderii lor areale, având drept scop interpretarea proceselor și mediilor de depunere în termenii → modelului facial (set de variabile vizând procesele, agentul, bazinul, contextul geologic-tectonic și relația sa cu aria sursă). A.f. implică o metodologie variată, ce include o serie de analize: granulometrică, morfometrică, a structurilor sedimentare, paleontologică, microscopică etc. și operează, în funcție de scara observației, cu grade de detaliere foarte diferite. Sursa: Petro-Sedim |
analiză, demers muzicologic care vizează studierea și determinarea componentelor structurale – disocierea în prealabil – ale unui text muzical, informând eventual și asupra tehnicii generale a elaborării acestuia. A. poate fi înțeleasă fie ca metodă de investigare fie ca specialitate muzicologică de sine stătătoare, după cum ea se subordonează anumitor discipline (ca de ex. teoria* superioară a muzicii, etnomuzicologia*) ale căror teze este chemată să le demonstreze sau își are propriul obiect, propria finalitate și propria metodologie. În măsura în care se menține la nivelul simplei descrieri morfologice, a. interferează modalitățile didactice de abordare a tehnicii de compoziție (1, 2). Însăși nașterea ca noțiune și afirmarea ca modalitate de studiu ale a. s-au petrecut în cadre scolastice, anume în acelea ale unui tratat din sec. 17 [Burmeister, Musica poetica, 1606 – v. afectelor, teoria; figură (2)], pentru ca în sec. următor (la J. Mattheson, de pildă) a. să devină o componentă a așa-numitei Kompositionslehre („învățătura compoziției muzicale”), domeniu de care, în parte, va continua să fie legată și în decursul evoluției ulterioare. (Limitele a. muzicale ca gen s-au datorat însă, multă vreme, tocmai nedepășirii nivelului didactic în a. practicate în afara școlii). Statutul a. se diferențiază începând din sec. 19; ea apare integrată în monografii și tratate de istoria muzicii (la Ph. Spitta, F.J. Fétis, A. W. Ambros ș.a.), comportând în această calitate caracterul circumscris al unei „specialități în specialitate”; continuă, de asemenea, să slujească pedagogia compoziției (V. d’Indy); se emancipează, în fine, se constituie și se consolidează ca disciplină de sine stătătoare, fie în limitele a. de tip hermeneutic inițiată de H. Kretschmar (urmat direct de A. Schering) – a. care urmărește modul în care „poetica” muzicală se incorporează și se traduce prin structură, moment cu moment al desfășurării operei, începând cu elementul tematic și continuând cu peripețiile trasformării lui pe tot parcursul compoziției – fie ca a. de tip formal, precum aceea „reductivă” instituită de H. Schenker – a. chemată să demonstreze că mecanismul de generare a operei (tonale) rezidă în constituirea acesteia în trei „straturi” structurale de complexitate progresivă, deductibile unul din altul, pe o structură armonică profundă (relația T-D-T), subiacentă oricărui text muzical (Mittelgrund), apoi a treia, de suprafață (Vordergrund) – fie, în sfârșit, în strânsă relație cu domeniile teoriei*, esteticii*, psihologiei* muzicii; o seamă de concepte cum sunt funcție* și funcționalitate muzicală, „reprezentare sonoră” (Tonvorstellung), formă*, ritm*, armonie*, stil*, „dinamică interioară” (Innerdynamik) etc., așa cum se conturează ele în primele decenii ale sec. 20, la teoreticieni ca H. Riemann, G. Adler, E. Kurth, H. Mersmann ș.a., hotărăsc (la aceiași) și sensurile a. muzicale, asigurând acesteia o solidă bază sistematică și metodologică și ferind-o implicit de descriptivismul și riscul șablonizării ce vor deveni inerente, cu timpul, a. de tip kretschmarian (mai ales în formele ei „popularizate” prin ghidurile de concert, programele de sală etc.). Autonomia a. și corelația ei cu marile sinteze teoretice, departe de a se exclude una pe cealaltă, constituie, în toate cazurile citate, mai sus ca și în altele, aspectele complementare ale unui proces de maturizare a demersului analitic, al cărui ultim țel devine acum unul supramorfologic: fie „logica muzicală” (Riemann), fie „stilul” (Adler), fie problematica formei* muzicale (B. Asafiev, H. Degen), fie fluxul de „energie”, „dinamica interioară” (Kurth, în parte Mersmann) (v. energetism), ca principii ce definesc, dintr-o perspectivă fenomenologică (v. fenomenologie), specificitatea, esența, ce-ul ireductibil nu numai al operei ci și al gândirii muzicale înseși. (De notat că în sistemul a. riemanniene pot fi deslușite anticipări ale a. muzicale structuraliste, „logica muzicală” fiind pe de o parte logica unor „relații” ce se stabilesc în cadrul fiecărui parametru* – melodic, armonic, ritmic etc. – al structurii*, logica funcțiilor motivului* pe plan orizontal și vertical etc., iar pe de altă parte cea care face posibilă comunicarea dintre autor și ascultător). Sarcina de „a ține pasul” cu noua problematică de creație și mai ales cu diversificarea caleidoscopică a acesteia, proprii muzicii sec. 20, revine a. în perioada inter- și postbelică. Cea mai fermă angajare a a. în această direcție se produce în lucrările teoretice ale unor compozitori marcanți ai sec. (Schoenberg, Hindemith, Messiaen ș.a.), preocupați să-și definească, explice, fundamenteze propria concepție și tehinică de compoziție, propriul „sistem” de gândire muzicală. În situația în care scopul a. continuă să fie unul fenomenologic, de dezvăluire a „identității” – fie ea și de ordin formal – a operei sau a specificității unor componente de limbaj, devine evident că metodele prestabilite de a. sunt incompatibile cu extrema varietate a obiectelor analizate, că „o metodă unică sau preferențială de a. nu poate exista” (R. Stephan), că deci condițiile eficacității a. este adaptarea metodei ei la realitățile noilor tehnici de compoziție, netonale (serialismul* sau muzicii neomodale – v. mod (10) – de pildă) sau aplecarea ei aupra unor laturi formale sau/și principii formative ale unei opere sau unui corpus muzical, laturi și principii decelate în prealabil (de către analist) drept caracterizante pentru obiectul studiat (sunt edificatoare în acest sens: a. ritmului ca factor polarizant al tututor dimensiunilor structurale ale discursului, efectuată de P. Boulez în Le sacre du printemps de Stravinski; identificarea de către E. Lendvai a secțiunii de aur* ca principiu unificator al micro- și macrostructurii în opera bartokiană; în muzicologia* românească, determinarea dimensiunilor modală, eterofonică [v. eterofonie], variațională a muzicii lui Enescu). A doua jumătate a sec. 20 aduce cu sine o accentuată scientizare a a. muzicale, mai exact, o potențare a ei ca demers științific (maximizarea rigorii abordării obiectului și a exactității determinărilor lui formale) prin conexiuni interdisciplinare (procese de aceeași natură au loc în întreg arealul științelor umane și sociale în perioada postbelică). Permeabilitatea a. muzicale față de bagajul metodologic și conceptual al diferitelor discipline contemporane (lingvistică structurală, semiotică, cibernetică, subdiscipline și teorii ale matematicii moderne; informatică etc.) reprezintă o constantă a dezvoltării ei de-a lungul aproximativ ultimei treimi de sec. În tot acest răstimp, a. muzicală nu a contenit să-și intensifice, multiplice, înnoiască, atât strategiile disociative cât și pe acelea vizând studiul raportului diversitate-unitate dintre componentele structurale (morfologice / sintactice) ale textului. Lucrul s-a petrecut inițial sub impactul acelei „emergențe a structuralismului” (J.-J. Nattiez) și a „conjuncției semiotică-lingvistică” (idem) ce se produceau în anii ’70 în câmpul lingvisticii; aplicată din totdeauna structurii – „substanța [muzicii] fiind întrucâtva structură” (V. Nemoianu) – a. muzicală s-a găsit atunci în situația paradoxală de a fi desemnată structuralistă, în virtutea faptului că redefinirea concepției și instrumentarului ei s-a produs ca urmare a unor transferuri (cu adaptările necesare) din domeniile lingvisticii struturale și semioticii. Considerând realitatea struturală a operei întru-un sistem de referințe teoretice, în categorii și legi de organizare, în ultima instanță, într-un ansamblu de convenții esențialmente diferite de cele clasice, demersul analitic structuralist este – din perspectivă atât istorică cât și epistemologică – un „cap de serie” al transformărilor profunde pe care a. muzicală le parcurge în ultimele decenii ale sec. 20. ♦ Se vorbește spre finele acestui secol de modelări analitice ale domeniului muzical, a. muzicală însăși fiind concepută drept model, drept simulare a faptului muzical. Se pot depista, cu pornire din faza sa structuralistă, două asemenea tipuri de modelare a domeniului muzical: cea lingvistică și cea matematică. Primul caz include, printre altele: a) metoda paradigmatică de a. a lui N. Ruwet (pliată pe distribuționismul lingvistic american al lui Z.S. Harris și axată pe factorul melodic, urmărind modul de distribuire și variere în plan temporal-sintagmatic a unităților minimale de vocabular muzical, apartenența axei paradigmatice) și b) strategiile analitice deduse din teoria generativă a muzicii tonale, elaborată de F. Lerdahl și R. Jackendoff și centrate în principal pe muzica omofonă (teorie de influență post-chomskiană și, totodată, post-schenkeriană – același post-schenkerianism prezent în Franța la N. Meeùs, C. Deliège, și în mare vogă în S.U.A., printre alții la A. Forte). Un pas important în formalizarea matematică a a. muzicale îl constituie așa-numita teorie a claselor de înălțimi (pitch-class theory) (M. Babbit, J. Rahn, A. Forte, J.N. Straus, L. Solomon), cu derivatele sale operante în domeniul intervalicii și al ritmicii; fiind modelată prin teoria matematică a mulțimilor (sunetele sunt substituite prin numere, iar grupările de sunete sunt tratate ca mulțimi, submulțimi și familii de mulțimi, între care se stabilesc relații și se efectuează operații algebrice), teoria – împreună cu metoda sa aferentă de a. – era inițial aplicabilă exclusiv muzicii serial-dodecafonice; ulterior, ea vizează întregul câmp muzical post-tonal – la această extensie contribuind și varianta modală a teoriei, elaborată de A. Vieru. Pe un alt palier al modelării, aplicațiile cibernetice și informatice (teoria informației, a. asistată de computer) au, prin caracterul lor algebric, corelat cu acela statistic-probabilistic, rolul de a valida sau invalida rezultatele a., de a automatiza raționamentul analitic prin intermediul unor metode de cuantificare și, în final, de a algoritmiza întregul proces analitic și componistic. Datele astfel obținute sunt pertinente îndeosebi în a. și sinteza comparată a stilurilor (Lomax). Un caz special al modelării lingvistice în a. muzicală îl reprezintă semiotica* muzicală, într-o primă fază interesată de sintaxă (semiologia muzicală a lui J.-J. Nattiez), mai nou centrată pe factorii semantic-referențiali (un rol important îl joacă aici aplicarea principiilor naratologiei literare) și pragmatici ai faptului muzical conceput pe trei nivele (J. Molino): poetic, neutru, estezic. Atitudinea poststructuralistă față de a. este una esențialmente critică și, în consecință, negativă. Metadiscursul muzical postmodern, pledând pentru o viziune con- și intertextualistă, se îndepărtează din ce în ce mai mult de însăși cerințele și obiectivele a. muzicale, așa cum au fost ele concepute până acum. Tezele radicale ale relativismului și antiraționalismului contemporan aplicate în muzicol. conduc la afirmarea inoperabilității a. muzicale și, în consecință, la estomparea până la eliminare a practicării acesteia. ♦ În muzicologia românească a. apare relativ târziu (sec. 20), mai întâi ca instrument de cercetare în serviciul unor discipline ca istoriografia (G. Breazul), folcloristica (C. Brăiloiu) sau bizantologia (I.D. Petrescu), în etapa interbelică a dezvoltării acestora. Constituirea a. ca gen muzicologic autonom (prin aplecarea ei exclusivă și univocă asupra compoziției) se produce în deceniile postbelice, în contextul general al maturizării muzicol. și din necesitatea lichidării unor „datorii” ale acesteia față de activitatea de creație. Se poate spune că într-o durată istorică minimă, a. muzicală românească a atins, grație dezvoltării numerice, diversificării tipologice, varietății obiectivelor (problematicii), bunei înzestrări tehnice și teoretice, principalele etape de evoluție pe plan mondial al acestei specialități, distingându-se nu o dată, și prin contribuții originale. O panoramare a a. muzicale după criteriul naturii și extensiei obiectivelor ei evidențiază, firește, și în peisajul muzicologic autohton categorii de a. raportate la o partitură sau un corpus muzical anume, sau la laturi anume ale limbajului unui compozitor, ca și ale a. care instrumentează cercetarea unor stiluri sau studiul unor parametri, sisteme (II) sau subsisteme muzicale istoric determinate. A. precum cele consacrate cvartetelor de Beethoven (T. Ciornea), melodicii palestriniene (L. Comes), polifoniei vocale a Renașterii (M. Eisikovits), formelor muzicale ale barocului la J.S. Bach (S. Toduță), servind determinării „specificului românesc” al armoniei lui Enescu (Speranța Rădulescu) sau unor exegeze teoretice în domeniile modalului și armoniei modale (G. Firca, W.G. Berger, A. Vieru) etc. răspund (și) unor importante deziderate de sinteză muzicologică; amploarea obiectivelor acestor a. sau a studiilor care le înglobează este, de la caz la caz, conjugabilă cu amploarea orizontului și relevanței teoretice ale scrierilor în cauză. Unul dintre domeniile de cercetare care au prilejuit manifestarea din plin a capacităților sintetizatoare în studiul analitic, și astfel, accesul real al analiștilor la esența structurală a muzicii a fost cel al exegezei enesciene: surprinderea într-o serie de a. a procesualităților ciclice*, variaționale*, eterofonice, a specificului modal* etc. din muzica lui Enescu constituie mărturiile unui atare rezultat. Sursa: DTM |
CERCETÁ, cercetez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) examina cu atenție; a (se) observa, a (se) controla. ♦ Tranz. A studia, a consulta. ♦ Tranz. A căuta. 2. Tranz. A căuta să afle; a se informa; a iscodi. 3. Tranz. A întreba, a chestiona. ♦ (Jur.) A face o cercetare; a ancheta. 4. Tranz. (Pop.) A vizita. – Lat. circitare „a da târcoale”. Sursa: DEX '98 |
A CERCETÁ ~éz tranz. 1) A supune unei analize; a studia; a investiga; a analiza; a considera. ~ locurile. ~ problema. 2) A privi cu atenție; a examina; a studia. 3) jur. A supune unei anchete (pentru a afla ceva); a ancheta. ~ un martor. /<lat. circitare Sursa: NODEX |
CERCETÁ, cercetez, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) examina cu atenție; a (se) observa, a (se) controla. ♦ Tranz. A studia, a consulta. ♦ Tranz. A căuta. 2. Tranz. A căuta să afli; a se informa; a iscodi. 3. Tranz. A întreba, a chestiona. ♦ (Jur.) A ancheta. 4. Tranz. (Pop.) A vizita. – Lat. circitare „a da târcoale”. Sursa: DLRM |
CERCETÁ vb. 1. v. analiza. 2. v. examina. 3. v. căuta. 4. a consulta, a examina, a studia. (Am ~ toate documentele.) 5. v. consulta. 6. v. documenta. 7. v. informa. 8. v. verifica. 9. v. vedea. 10. v. sonda. 11. v. ancheta. Sursa: Sinonime |
CERCETÁ vb. v. vizita. Sursa: Sinonime |
cercetá (cercetéz, cercetát), vb. – 1. A examina, a cerceta, a iscodi, a verifica. – 2. A consulta, a sonda, a aprecia. – 3. A întreba. – 4. (Înv.) A vizita, a fi în relații. Lat. cĭrcĭtāre (Diez, Gramm., I, 32; Pușcariu 344; Candrea-Dens., 314; REW 1943; Iordan, Dift., 141; DAR), cuvînt care s-a păstrat numai în rom. – Der. cercetaș, s. m. (explorator; boy scout); cercetășie, s. f. (organizație a cercetașilor); cercetășime, s. f. (grupare de cercetași); cercetător, adj. (care cercetează). Dosoftei folosește forma cercăta, „a examina” pe care Pascu, Beiträge, 9 și DAR o explică drept rezultat al contaminării lui cerceta cu căta (sau cu cerca, după REW 1943); însă forma aceasta nu pare sigură. Sursa: DER |
cercetá vb., ind. prez. 1 sg. cercetéz, 3 sg. și pl. cerceteáză Sursa: Ortografic |
cércet, V. cercetez. Sursa: Scriban |
cercetéz și (vechĭ) cércet, a -á v. tr. (mlat. circito, -áre, daŭ tîrcoale, d. lat. circare. V. cerc 2). Analizez, controlez, examinez: a cerceta o lucrare, o carte. Anchetez, supun interogatoriuluĭ: a cerceta niște acuzațĭ. Explorez: a cerceta cîmpu de luptă. Inspectez: a cerceta localurile școalelor [!]. Fac inchizițiune. Fac perchizițiune [!]. Sondez. Sursa: Scriban |
EXAMINÁ, examinez, vb. I Tranz. 1. A cerceta, a studia amănunțit ceva sau pe cineva. ♦ A cerceta un bolnav pentru a pune diagnosticul și pentru a stabili tratamentul. 2 A supune un elev, un student, un candidat la un post etc., la o probă de verificare și de apreciere a cunoștințelor; a asculta; a chestiona, a întreba. [Pr.: eg-za-] – Din fr. examiner, lat. examinare. Sursa: DEX '98 |
A EXAMINÁ ~éz tranz. 1) (elevi sau studenți) A supune unui examen oral; a întreba; a interoga; a asculta. 2) (lucruri, situații etc.) A privi cu atenție (pentru a cunoaște mai bine); a cerceta; a studia. 3) (bolnavi) A cerceta pentru a pune diagnosticul și pentru a stabili tratamentul. /<fr. examiner, lat. examinare Sursa: NODEX |
EXAMINÁ vb. I. tr. 1. A observa, a cerceta, a privi atent ceva. ♦ A cerceta starea sănătății cuiva. 2. A întreba, a supune la un examen (un elev, un student etc.). [Pron. eg-za-. / < fr. examiner, cf. lat. examinare]. Sursa: DN | A
EXAMINÁ vb. tr. 1. a observa, a cerceta, a privi atent ceva. ◊ a cerceta starea sănătății cuiva. 2. a supune la un examen (un elev, un student). (< fr. examiner, lat. examinare) Sursa: MDN |
EXAMINÁ vb. 1. v. analiza. 2. a analiza, a cerceta, a măsura, a observa, a scruta, a studia, a urmări, (pop.) a iscodi, (înv. și reg.) a oglindi, (înv.) a cerca, a ispiti. (Îl ~ cu atenție.) 3. v. căuta. 4. v. cerceta. 5. v. vedea. 6. v. sonda. 7. v. asculta. 8. v. consulta.
Sursa: Sinonime |
examiná vb. [x pron. gz], ind. prez. 1 sg. examinéz, 3 sg. și pl. examineáză Sursa: Ortografic |
examinéz v. tr. (lat. exámino, -áre). Cercetez, observ atent: a examina o chestiune. Supun uneĭ probe un candidat ca să văd ce știe. – Ob. egz- (după fr.). Sursa: Scriban
Ion Mircea, „mazilit” de la șefia PP-DD Buzău din cauza a trei foști ofițeri SRI26 Ianuarie, 2012By Strada de Buzau
Deşi noul interimar al PPDD Buzău, Eduard Dumitraşcu, spune că fostul lider, Ion Mircea, nu mai este membru de partid, acesta susţine că nu a primit nicio informare de la Bucureşti şi, prin urmare, va continua să strângă adeziuni pentru formaţiune.
Deşi nici nu are un act de naştere oficial, consfinţit prin alegeri, Organizaţia PPDD Buzău pare că naşte adevărate pasiuni la vârful încă incert. Ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, noul preşedinte interimar al PPDD Buzău, Edu¬ard Dumitraşcu, a ţinut să clarifice situaţia fostului inte¬¬rimar, Ion Mircea, respectiv a sa. „Mazilit” se pare din cauza faptului că adeziunea nu i-a fost aprobată de către condu¬cerea centrală, Ion Mircea nu se dă dus din PPDD şi susţine că încă mai este membru al acestei formaţiuni.
„Dânsul are un mandat expirat de două-trei săptămâni. Ion Mircea nu mai este în partid. În acest moment nu există o adeziune aprobată pe numele său”, a precizat ieri Edu¬ard Dumitraşcu, actualul in¬terimar al PPDD Buzău, mandatat pentru 30 de zile, începând cu 11 ianuarie. „A avut un mandat succesiv de 30 de zile şi nu a reuşit să facă organizarea. De comun acord, am hotărât ca dânsul să rămână primvicepreşedinte în partid”, a spus Eduard Dumi¬traşcu despre Ion Mircea. „Am avut o discuţie cu Simona Man şi cu Ion Mircea şi s-a decis ca eu să vin, nu să candidez în judeţ, iar dânsul să rămână. A doua zi, am avut o întâlnire cu câteva persoane pe care Ion Mircea a considerat că trebuie să îi ţinem aici. După ce am plecat eu, Ion Mir¬cea a început să dezinfor¬meze”, a spus Edu¬ard Du¬mitraşcu ce a ţinut să precizeze că, în acest fel, Ion Mircea îi ameţeşte pe oamenii care vor să vină în Partidul Poporului. Mai mult decât atât, Eduard Dumitraşcu a demontat rând pe rând toate afirmaţiile făcute în ediţia de marţi a ziarului „Strada” de către Ion Mircea, pornind de la numărul de membri şi or¬ga¬nizaţii, până la alegeri şi sediu. În plus, nici măcar adeziunile pe care Ion Mircea încă le mai colectează de la buzoieni nu sunt recunoscute de către actuala conducere buzoiană.
„Acestea sunt strânse fără niciun drept. Domnul Ion Mircea îi înşeală pe oameni”, a mai spus Eduard Dumitraşcu. Noul lider al PPDD Buzău a dezvăluit că, în prezent, Or¬ganizaţia judeţeană a forma¬ţiunii nu are încă o structură de conducere şi nici un număr concret de membri, dat fiind că bazele de date sunt deţinute de mai multe persoane. Cu toate acestea, se pare că un apropiat al fostului interimar Ion Mircea i-ar fi trimis trei mail-uri actualului lider prin care acesta era informat cu privire la situaţia membrilor. Totodată, Eduard Dumitraşcu a mai făcut unele precizări vizavi de apropiaţii fostului interimar, respectiv trei foşti ofiţeri din cadrul Serviciului Român de Informaţii. Mai mult decât atât, Dumitraşcu a avansat ideea că însuşi liderul UNPR Buzău, senatorul Ion Vasile, s-ar afla printre apro¬piaţii lui Ion Mircea, doctorul participând chiar şi la petrecerea dată de fostul interimar cu ocazia zilei sale de naştere. Una peste alta, Ion Mircea a fost reclamat şi la Poliţie pentru modul în care se comportă vizavi de PPDD, lucru întâmplat ieri, când Eduard Du¬mi¬traşcu a depus o plângere în acest sens la IPJ Buzău.
De cealaltă parte, însă, fostul interimar Ion Mircea încă se mai consideră membru al PPDD Buzău, argumentând că nu a primit nicio informare oficială din partea conducerii centrale a formaţiunii vizavi de pierderea calităţii de membru.
„Eu sunt membru. Să-mi dea scris şi apoi fac contes¬ta¬ţie. Nu m-a sunat nimeni să îmi comunice contrariul. Sunt membru simplu, fost preşe¬din¬te interimar cu două deci¬zii. În continuare, cei care mă sună ca să vină în partid, eu discut cu ei, îi aduc aici. Şi dacă aş putea să candidez, de ce nu?”, a declarat pentru „Strada” fostul lider al PPDD Buzău, Ion Mircea. Acesta a mai precizat că luni seara a discutat telefonic cu Simona Man, iar marţi a avut o întâlnire cu conducerea Organi¬za¬ţiei din Râmnicu Sărat, în¬- tâl¬nire prin care s-a convenit ca astfel de conflicte să fie a¬planate. „Eu nu am nimic cu conducerea centrală, noi am fost deschişi, am vrut să facem echipă aici. Cât despre adeziuni, eu le-am înaintat către centru. Dumitraşcu are un dosar de la mine cu 86 de adeziuni. Jumătate dintre persoanele care au semnat au studii superioare.
Dacă zice că a primit o listă, să o facă pu¬blică”, a spus Ion Mircea. Fostul preşedinte interimar a ţinut să precizeze că, în legă¬tură cu foştii ofiţeri SRI la care a făcut referire Eduard Dumi¬traşcu, nu vede că „înrolarea” lor în structurile PPDD ar reprezenta o problemă, din moment ce chiar secretarul general al formaţiunii, Liviu Neagu, este tot un fost ofiţer SRI.
INTR-UNA DIN ZILELE DE JOI ,IN PERIOADA 17-21 DECEMBRIE 1999, CONSILIERUL C.G.M.B. P.D.S.R. SORIN OPRESCU,A SOSIT LA ETAJUL 11 LA DIRECTIA JURIDIC ,IN BIROUL AMICEI SALE EVREIESTI MAFIOTE OLGA ONGHART HEDWIG, SA TINA UN DISCURS MAFIEI JUDICIARE DIN P.M.B.- .SCOPUL VIZITEI SALE ANUNTATE ERA CA MAFIA ADMINISTRATIV JUDICIARA DIN P.M.B. SA STEA LINISTITA CA NU VOR FI SCHIMBATI CU PRILEJUL ALEGERILOR CE URMAU SA SE DERULEZE SI PE CARE OPRESCU SPERA SA LE CASTIGE CU AJUTORUL JURISTILOR SEFI MAFIOTI CARE TTREBUIAU SACOORDONEZE FRAUDA ELECTORALA RELATIV LA SACII CU BULETINELE DE VOT CE VOR VENI LA P.M.B.DE LA TOATE SECTIILE DE VOTARE DIN MUNICIPIUL BUCURESTI -SI SE VOR NUMARA VOTURILE PENTRU CONSILIERII C.G.M.B.[65], SI PENTRU PRIMAR GENERAL ..EU NU ERAM IN BIROUL RESPECTIV ,DAR AM AFLAT DE LA O CONSILIERA JURIDICA MAI NOU ANGAJATA DE CATRE DIRECTOAREA CEAUSISTA SANDU ANA. FULAU CATIA A AJUNS INTRE TIMP SEF DE SERVICIU DATORITA CALITATII DE RUBEDENIE[NAS - FIN ] CU DIRECTORUL EXECUTIV IORDACHE ADRIAN ].RESPECTIVA A SOSIT IN BIROUL NOASTRU SI I-A SPUS COLEGEI SALE TURBATU VALENTINA DACA NU VINE SA IL VADA PE VIITORUL PRIMAR GENERAL CARE LE-A SPUS JURISTILOR CA NU VOR FI SCHIMBATI INDIFERENT CE PLANGERI AU LA PARCHETE.A VENIT DE DOUA ORI DUPA EA SPUNANDU-I CA OPRESCU NU STA DECAT O JUMATATE DE ORA LA JURIDIC !!!
PREGATINDU-SE PENTRU MANOPERELE DOLOSIVE CE URMAU SA AIBA LOC ,CONDUCEREA JURIDICULUI FORMASTA DIN POLITIZATII MAFIOTI INCOMOPETENTI RADU DINULESCU , DANIEL GHIOCA SI MIHAIL SEITDNER ,M-AU SCHIMBAT DIN FUNCTIA DE REPREZENTARE A INTERESELOR PRIMARIEI MUNICIPIULUI BUCURESTI DE LA CURTEA DE APEL BUCURESTI !
NUMAI CA TRAIAN A NUMARAT [CA SA NU FOLOSESC EXPRESIA LUI PONTA ]MAI BINE CU VREO 3000 DE VOTURI IN FATA CELUILALT CONTRA-CANDIDAT SCORPION ,DAR CONDUCEREA MAFIOATA A D.G.J.C.L. A RAMAS PE POSTURIPENTRU CA TOT MAFIA P.D.S.R. [DEVENIT P.S.D. ].A FACUT JOCURILE IN P.M.B.LA SPARTUL TARGULUI ADICA CU DOUA MINUTE INAINTE SA PLECE OPRESCU DE LA JURIDIC , M-AM DUS SI EU , INTALNINDU-MA LA INTRARE CHIAR CU IORDACHE SI CRECI CARE IESEAU DIN RESPECTIVUL BIROU IN CARE ERA SI OPRESCU FERICITI CA AU ASIGURARI DELA VIITORUL PRIMAR CARE A PROMIS CA NU FACE RESTRUCTURARI ASA CUM VREA SA FACA BASESCU !
PROMISIUNEA INTERESAT ILEGALA LUI SORIN OPRESCU FATA DE CONDUCEREA D.G.J.C.L SI FATA DE CEILALTI JURISTI MAFIOTI [IORDACHE ADRIAN ANDREI CRECI ,MIHAI ILIE ],DE MENTINERE PE POSTURI ACESTORA DACA COTIZEAZA CU CAT TTREBUIE , A FOST INDEPLINITA DUPA 8ANI DE ZILE-PANA IN PREZENT [2012]
DUPA CE AM POSTAT INCA DIN ANUL 2009 UNELE MATERIALE COMPROMITATOARE LA ADRESA LUI PONTA , MAFIA SECURITATII OBEDIENTA EVREIMII SI-A DAT SEAMA CA TINTESC INSPRE PONTA , SI EXISTA UN RISC CA ACESTA SA NU DEVINA PRESEDINTE P.S.D. .SI SA NU MAI POATA SA FACE FARA COMPLICATII JOCUL LUI BASESCU .ADICAS -DACA CONTINUI SA LOVESC IN ACEST RITM ,CHIAR SI LA ANTENA 3 ,REALITATEA, COTIDIANUL PE BLOGURILE P.S.D. P.N.L. P.C.,TSD ,TNL, ORI PE ALTE 48 DE BLOGURI DIN TARA ORI 20 DE B LOGURI SAU SITE-URI DIN AFARA TARII[IN PRINCIPAL VIZAND MASS MEDIA STRAINA, P.E.S. A.L.D.E., CE EP, MONARHII CONSTITUTIOANLE …… ] !!!!
Luni, 22 Februarie 2010.
PORTRET: „Micul Titulescu”Autor: Ilinca Istrati
Porecla pe care i-a dat-o Adrian Năstase, cel care l-a promovat în politică, a fost uneori prilej de ironii din partea adversarilor politici.
Victor Ponta îi datorează mare parte din cariera sa politică lui Adrian Năstase. Fostul premier a fost cel care l-a adus în PSD şi l-a numit în guvern.
Ajuns premier în 2000, Adrian Năstase a pus în aplicare un plan de promovare o unei garnituri de lideri tineri, din care au făcut parte Titus Corlăţean şi Cristian Diaconescu, pe care să o contrapună „dinozaurilor” aflaţi sub protecţia lui Ion Iliescu: Octav Cozmâncă, Ioan Talpeş sau Rodica Stănoiu.
Un procuror ajunge ministru
Noul preşedinte al PSD are 37 de ani. S-a născut în Bucureşti, pe 20 septembrie 1972. A intrat în partid în urmă cu 10 ani, adus de Adrian Năstase. Pe atunci, Ponta era la apogeul carierei de procuror, începută în 1995, după absolvirea Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii de Drept Bucureşti.
Ascensiunea sa în guvern şi în PSD începe în 2001, odată cu numirea la şefia Corpului de Control al Guvernului. PSD se confrunta atunci cu grave probleme de imagine, generate de scandalurile de corupţie în care erau implicaţi liderii săi centrali şi locali. În aceste condiţii, Adrian Năstase a pus la punct o strategie de imagine ce a însemnat, printre altele, mazilirea unor baroni locali şi promovarea unui pachet de legi anticorupţie.
Funcţia ocupată de Ponta a devenit astfel foarte vizibilă, iar notorietatea sa a crescut. „Din profil seamănă cu Titulescu”, spunea Năstase în 2002. Porecla de „Micul Titulescu” a rezistat în timp şi a fost, uneori, prilej de ironii la adresa sa.
În 2003, a fost impus de mentorul său în fruntea Tineretului Social- Democrat (TSD). În 2008, a ratat funcţia de ministru al justiţiei şi a primit un portofoliu mai mic: Relaţia cu Parlamentul.
A mărturisit că a fost la un pas să-l bată pe Emil Boc, dar l-a oprit Dan Nica. În campania prezidenţială a fost purtătorul de cuvânt al lui Mircea Geoană. „Maşina lor de fraudare a funcţionat mai bine”, a explicat el eşecul.
FAMILIE POLITICĂ ÎN PSD
Soţ de europarlamentar şi ginere de fost ministru
Victor Ponta este căsătorit cu Daciana, europarlamentar PSD şi fiica fostului ministru al agriculturii Ilie Sârbu. Partidul a fost cel care le-a „intermediat” povestea de dragoste, cei doi fiind lideri ai organizaţiei de tineret a PSD. Relaţiile lui Victor Pon ta cu socrul său nu au fost din totdeauna cele mai bune. Iniţial, Ilie Sârbu nu a fost prea încântat de alegerea făcută de fiica sa, însă l-a acceptat între timp. Aflat la a doua căsătorie, preşedintele PSD are împreună cu Daciana o fiică, Irina Octavia. Din prima căsătorie, Victor Ponta mai are un băiat, Andrei. Cei doi s-au cununat civil în 2007, în China, la Ambasada României de la Beijing. Un an mai târziu, s-au căsătorit religios la Biserica Grădina Icoanei din Bucureşti. În aceeaşi zi în care a avut loc şi botezul fiicei lor. Naş de căsătorie le-a fost actualul direc tor al SRI, fostul PSD-ist George Maior. Petrecerea a avut loc la Rin Grand Hotel, deţinut de fraţii Robert şi Ionuţ Negoiţă, doi dintre apro pi a ţii săi. Au participat a pro – xi mativ 500 de persoane, printre ca re Adrian Năstase, Mir cea Geoană, dar şi liberalul Bogdan Olteanu.
500 de persoane
au luat parte la nunta lui Victor Ponta cu Daciana Sârbu. Printre invitaţi s-au numărat Adrian Năstase, mentorul său politic, şi Mircea Geoană, cel pe care îl înlocuieşte în fruntea PSD
HOBBY-URI
Pasionat de automobilism şi de baschet
• Noul preşedinte al PSD este mare amator de curse automobilistice. Victor Ponta a şi participat la mai multe curse din Campionatul de raliuri al României, dar nu a reuşit să obţină rezultate notabile.
• Într-o vreme, a cochetat şi cu baschetul, un alt sport preferat, pe care l-a practicat chiar la nivel de performanţă. În primăvara anului 1989, fiind legitimat la Clubul „Steaua”, a câştigat titlul de campion naţional de juniori.
• O altă pasiune din zona sportului este biliardul. Pe site-ul personal scrie însă că nu se poate numi un profesionist.
ROLUL LUI DRAGNEA A FOST DE A ATRAGE FRAUDULOS CAT MAI MULTE VOTURI DE PARTEA SA ASIGURAND U-SE ASTFEL CA PONTA SA FIE CASTIGATOR SI SA PREIA FUNCTIA DE PRESEDINTE P.S.D. LASAND COALITIA DE LA PUTERE P.D.L. –U.D.M.R. .-UNPR SA FACAUN RAU ABSOLUT POPORULUI ROMAN !!!PENTRU CA AM ARATAT CU MULT INAINTE DE A SE PETRECE TOATE ACESTE EVENIMENTE DERULATE ULTERIOR , AM PLATIT SACRIFICIUL SUPREM CRIMINALII ASASINANDU-MI TATAL ,URMAND CA IN SCURT TIMP SI EU SA FIU ASASINAT !!NUMAI CA EU AM DIBUIT DIN TIMP TOATE MISCARILE CRIMINALE ALE TRIADEI BASESCU[PRESEDENTIE -SERVICII SPECIALE ]- UDREA[P.D.L.] –PONTA[P.S.D.] .
Rezultatele înregistrate la congresul PSD
Preşedinte
1. Victor Ponta – 856 voturi
2. Mircea Geoană – 781 voturi
Secretar general
1. Liviu Dragnea – 871 voturi
2. Constantin Nicolescu – 584 voturi 3. Dumitru Buzatu – 197 votur
Ordin la PNL: închideţi subiectul Ponta, nu mai puneţi … 10.02.2012
Băsescu despre “micul Titulescu”, în 2002: “Ponta e un maimuţoi” Autor: Vlad Stoicescu
La mijlocul anului 2000, când numele lui Victor Ponta prindea pentru prima oară paginile ziarelor centrale, nimeni nu putea anticipa ascensiunea fulminantă a procurorului ajuns astăzi preşedintele Partidului Social Democrat.
Ultimul deceniu din cariera publică a lui Victor Ponta descrie, cu metodă, reţeta succesului: rechizitorii în cazuri care au făcut epocă, o activitate cuminte la şefia Corpului de Control al Guvernului, declaraţii tari lansate din spatele “titanului” Adrian Năstase şi, după 2005, câteva replieri tactice menite să asigure supravieţuirea.
Povestea aceasta poate începe aşa, deşi rădăcinile ei sunt de găsit mult mai în spate: în august 2000, procurorii Victor Ponta şi Doru Dobocan zburau spre Israel, forţând extrădarea Ioanei Maria Vlas în dosarul FNI. N-au obţinut, la vremea respectivă, decât promisiuni subţiri din partea autorităţilor evreieşti, plus o reputaţie solidă în procesul construirii propriei imagini.
Victor Ponta era un tânăr de 28 de ani cu ambiţii statornice şi portofoliu consistent – întocmise celebrele rechizitorii din cazurile “Megapower” (afacerea pusă pe picioare în 1990, în perioada guvernării Petre Roman, soldată cu fraudarea statului român cu 15 milioane de dolari) şi “Fatih Keser” (personajul central al uneia dintre cele mai mari rambursări ilegale de TVA din istoria postdecembristă).
Arestarea bodyguardului lui Iliescu, detaliu în CV-ul lui Ponta
Intrat în vizorul lui Adrian Năstase, Ponta era numit în aprilie 2001 la şefia Corpului de Control al Guvernului, o instituţie măcinată de scandaluri şi de lipsa de rezultate. La doar 29 de ani, actualul preşedinte PSD avea predecesori celebri: Ioan Honcescu, Valerian Stan, Gheorghe Mocuţă sau Ovidiu Grecea.
“Victor Ponta s-a aşezat pe scaunul electric”, scria la vremea respectivă “Evenimentul zilei”, notând că cel mai tânăr şef al Departamentului de Control şi Anticorupţie al Guvernului era nimeni altul decât cel care îl arestase în 1997 pe bodyguardul lui Ion Iliescu, Cristian Apostol, într-un dosar celebru în epocă.
Apoi, pe 18 iulie 2002, ştirea a făcut înconjurul televiziunilor: procurorul Ponta prelua ca interimar şefia organizaţiei de tineret a Partidului Social Democrat. Legea prevedea o singură incompatibilitate: Ponta trebuia să renunţe la activitatea de la Parchet, dar putea rămâne şef al Corpului de Control. Începea aventura social-democrată alături de partidul-stat al lui Adrian Năstase.
Tot acum intra în circuit şi o etichetă devenită clasică, “micul Titulescu”, atribuită tot de “părintele” Năstase. Peste Victor Ponta veneau primele acuze că ar fi “pupilul” premierului, chiar din partea lui Traian Băsescu, preşedinte al Partidului Democrat la vremea respectivă: “Este un tânăr maimuţoi care face frumos în faţa şefului suprem, poate îi aruncă o fărâmă de funcţie”.
Liberalul Puiu Haşotti plusa cu noi propuneri de comparaţii: “Octav Cozmâncă cu Argetoianu, Radu Timofte cu Moruzov, Hildegard Puwak cu Martha Bibescu, Miron Mitrea cu Anghel Saligny, Şerban Mihăilescu cu Vlad Ţepeş”.
“Am crezut în el din momentul în care l-a nascocit Năstase”
Imperturbabil, Victor Ponta a mers mai departe, mimând imparţialitatea într-un post care îi cerea, practic, să-şi investigheze propriii colegi de partid. Scandalul Hildegard Puwak ridica la suprafaţă, la finalul lui 2003, detaliile incompatibilităţii: Oficiul European de Luptă Anti-Fraudă de la Bruxelles îi solicita lui Ponta să aducă clarificări în chestiunea deturnării fondurilor europene.
Corpul de Control al Guvernului era, conform legii, instituţia parteneră a OLAF. “Eu nu fac politică, sunt un tehnician”, susţinea, în 2004, Ponta. Viorel Hrebenciuc, acuzat şi el (alături de fraţii Sechelariu, Corneliu Iacobov şi Dorinel Umbrărescu) într-un mega-dosar trimis de OLAF autorităţilor române, îl contrazicea pe actualul preşedinte al PSD. “Îl pun pe Ponta să facă răspunsul până duminică. El îmi spune că e altceva decât aţi dat voi”, declara Hrebenciuc pentru EVZ.
Ascensiunea lui Victor Ponta pare să se fi produs şi pe scheletul protejării intereselor „rechinilor” din Partidul Social-Democrat. Spre apusul epocii Năstase, apele tulburi din PSD găzduiau suficient de mulţi. Printre ei, Nicolae Mischie, „baronul” de Gorj, al cărui fiu, Alexandru, era promovat în 2003 în Consiliul Naţional al TSD, la propunerea lui Victor Ponta.
Menajarea reţelei puse pe picioare de Adrian Năstase îi aducea fostului procuror, în septembrie 2004, o realegere triumfală în fruntea TSD. Printre baticuri roşii şi semne de circulaţie „interzis la dreapta”, câteva declaraţii „de congres”: „un tânăr de viitor uneori superficial, cu orgolii şi pretenţii nejustificate” – Octav Cozmâncă, „e bun” – Viorel Hrebenciuc, „e inteligent” – Adrian Păunescu, „am crezut în el din momentul în care l-a născocit premierul” – Valer Dorneanu.
În acel septembrie, victoria lui Ponta era privită dintr-un colţ al Sălii Polivante de încă un invitat: Mircea Geoană.
„Nu cred în proiectul Mircea Geoană, nu cred nici în proiectul Miron Mitrea. Eu nu pot să votez împotriva lui Adrian Năstase, nu am votat niciodată. În 2005, am zis că îl susţin pe Mircea Geoană pentru că am vrut să reformeze PSD-ul. Nu s-a reformat. Lucrurile nu se întâmplă cum aş vrea eu. Poate că sunt prea înainte faţă de restul armatei”
Victor Ponta, într-un interviu acordat pentru “Evenimentul zilei” în ianuarie 2010
PĂPUŞARII
„Am asigurări. Este pregătit. Tinerii care vorbesc, scenariul acela…”
Victor Ponta este unul dintre personajele celebrei scenete a stenogramelor PSD, montată pentru public în noiembrie 2004 şi conţinând detaliile sordide ale discuţiilor purtate în cadrul şedinţelor de partid: cum se controlează presa, cum se dirijează dosarele şi, în general, cum se manipulează într-un an electoral care avea să-l propulseze pe Traian Băsescu la Cotroceni şi pe Adrian Năstase pe orbita oprobiului public.
Fragmente din stenograma Delegaţiei Permanente a PSD din 5 ianuarie 2004
Hildegard Puwak: Nu am auzit, din octombrie şi până acum, de când merg cu maşina, vreun talkshow în care guvernul să fie tratat pozitiv. Ne fac într-o manieră, cum să spun…şi nu poţi interveni. Noi nu avem monitorizarea asta, dar sunt milioane de oameni care ascultă lucrurile astea.
Adrian Năstase: Să începem să arătăm cel puţin care este situaţia, pentru că totuşi suntem şi cu banii luaţi şi mi se pare că nu este normal. Se vorbeşte despre lipsa de libertate a presei şi dacă te uiţi, practic, singurii care sunt atacaţi în presă în mod obişnuit suntem noi. Cel puţin să arătăm aceste lucruri. E foarte important. Trecem la monitorizări radio. Aici va trebui efectiv să vedem ce se întâmplă. Problema este că unele dintre zonele astea de mass-media îşi fac rating atacându-ne pe noi, chiar dacă sunt mai apropiate de noi, dar dimensiunea comercială intra în funcţiune. Şerban (Mihăilescu – n.r.), vorbeam despre tine acum. Hilde a ascultat Radio 21 şi era extrem de nemulţumită şi i-am spus că tu te ocupi de Radio 21.
Şerban Mihăilescu: Mie mi l-aţi dat. Radio 21 e…
Adrian Năstase: Ce anume?
Ioan Mircea Pascu: Radio 21 face parte din vechea filieră.
Adrian Năstase: Nu ştiu, hai să clarificăm lucrurile astea. Victor, la sfârşitul săptămânii vreau un raport în legătură cu situaţia, cu acţiunile, propuneri şi aşa mai departe. Ce spui?
Victor Ponta: Vă dau raportul şi acuma…
Adrian Năstase: Victor, vezi de ce au vândut licenţa unor unguri radicali cei de la Radio 21.
Fragmente din stenograma şedinţei Delegaţiei Permanente a Partidului Social Democrat din 27 martie 2004
Adrian Năstase: Primul punct pe ordinea de zi este informarea privind felul în care se va desfăşura acţiunea “Primăvara social-democrată”, la Sala Polivalentă, ora 12.00. Îl rog pe Victor să ne facă o informare.
Victor Ponta: Mulţumesc. O oră şi 15 minute o să fie transmis în direct la Realitatea, o să fie şi TVR. S-ar putea să dea discursul dumneavoastră la România Actualităţi, în mod sigur. Am asigurări. Este pregătit. Trei tineri care vorbesc, scenariul acela. În rest, nu ştiu, sperăm să iasă bine.
DEZICEREA
Şi tu, Victor?
Pierderea alegerilor prezidenţiale de către Adrian Năstase l-a mutat pe Victor Ponta de pe orbita vechilor loialităţi. O lecţie era învăţată la începutul lui 2005: distanţa luată faţă de cei învinşi poate asigura supravieţuirea politică.
La doar o lună distanţă de la victoria electorală a lui Traian Băsescu, Ponta începuse să vorbească despre reformă. „Vom face curăţenie în partid. De multe ori, în politică, trebuie să dai puţin înapoi ca să faci paşi înainte”, susţinea actualul preşedinte al PSD. Adrian Năstase nu mai putea fi un model în noua filosofie a liderului social-democrat.
În plus, apropierea Congresului PSD, în cadrul căruia Ponta urma să concureze pentru funcţia de secretar general, avea să-l distanţeze pe fostul şef de la DCAG de „părintele” său politic. Victor Ponta îl acuza pe Năstase că „goneşte contracandidaţii”, indignat de faptul că acesta îşi declarase sprijinul pentru Ioan Rus în lupta pentru fotoliul de secretar general. „Ponta ar trebui să-şi vadă de treabă”, clasa, scurt, divergenţa Adrian Năstase.
„Ce a fost acum 15 ani este istorie. Viitorul, din punctul meu de vedere, este al unui PSD membru al Partidului Socialiştilor Europeni, al unui alt mod de a face politică şi al unei alte generaţii”
Victor Ponta, august 2005
TÂNĂRUL DOMN PONTA
„Look-ul de puşti ar trebuie speculat”
În februarie 2005, EVZ le propunea cititorilor săi o „analiză a stării estetice a clasei politice”, apelând la patru creatori de modă pentru a alcătui topul celor mai bine îmbrăcaţi politicieni. Victor Ponta ocupa un loc fruntaş, în vreme ce Triţă Făniţă primea titlul de cel mai prost îmbrăcat om politic. Tânărul Ponta era apreciat pentru „seriozitatea hainei”, deşi, cădeau de acord creatorii de modă, social-democratul mai putea îmbunătăţi unele aspecte.
Cătălin Botezatu: „Este tânăr, iar look-ul de puşti ar trebui speculat în avantajul său. Se îmbracă în standarde, dar i-aş recomanda unele variaţii coloristice. În afara culorilor politice clasice, negru şi bleumarin, ar putea aborda imprimeurile Prince de Galle, indiferent de nuanţe, ori combinaţii sacou-pantalon în culori coordonate. Ar trebui să poarte cămăşi cu gulere mai ample şi să ţină cont că sezonul acesta se poartă nodurile mai mari la cravată”.
Catinca Roman: „Se îmbracă după nişte reţete clasice. Nu-şi prea foloseşte imaginaţia. Hainele sunt corecte, dar puţin cam prea şcolăreşti”.
Eli Lăslean: „Tânărul domn Ponta apare de fiecare dată corect îmbrăcat, poate un pic cam prea serios pentru vârsta sa. Seriozitatea hainei e, probabil, o reflectare a sobrietăţii personajului”.
Irina Schrotter: „O apariţie întotdeauna corectă şi îngrijită, care a impus, de-a lungul timpului, un stil practico-elegant care îl avantajează şi îl reprezintă”.
Duminică, 21 Februarie 2010.
CE NU S-A VĂZUT DE LA CONGRESUL PSD
Vineri, 10 Februarie 2012.
Ordin la PNL: închideţi subiectul Ponta, nu mai puneţi gaz pe focAutor: Mihai Şoica
Un mesaj trimis tuturor filialelor liberale din ţară cere tuturor membrilor să nu comenteze discursul lui Victor Ponta de la învestitura Guvernului MRU. Ordinul a apărut după întâlnirea de-aseară, de la Grivco, dintre Antonescu, Ponta şi Voiculescu
Ordin de zi pe unitate la Partidul Național Liberal: nu faceți referire la discursul lui Victor Ponta.
Liberalii care apar la emisiunile de la televiziunile naționale sau locale au primit instrucțiuni de la „centru” să nu amplifice tensiunea din interiorul USL legat de discursul lui Victor Ponta, ținut în Parlament, cu ocazia votului de învestitură a guvernului Ungureanu.
Departamentul de analize din interiorul PNL a transmis liberalilor mesajul de a nu nu comenta pe marginea discursului lui Ponta. „Nu faceți referire la discursul lui Victor Ponta. Nu-l comentați, nu-l justificați, nu-l explicați. Este o chestiune care ține de PSD. Subliniați faptul că poziția PNL a fost exprimată de președintele PNL, Crin Antonescu”, se arată în nota internă adresată liberalilor.
Potrivit unor surse din PNL, sugestia a fost trimisă joi seara, după întâlnirea dintre Crin Antonescu și Victor Ponta, care s-a desfășurat la sediul Grivco, și unde tensiunile dintre cei doi lideri au fost aplanate. Asta explică de ce liderii PNL nu au continuat cu criticile la adresa lui Ponta.
Ca sa stiti si dumneavoastra cine este aceasta pramatie USL – ista (Victor Poanta)
Victor Ponta – avortonul absolut
Motto: Caligula Imperator/ şi-a făcut calul senator,/ Dar Năstase, mai sinistru,/ Din buldog face ministru. Adrian Năstase şi gaşca lui de mafioţi, autointitulată în mod abuziv ,,Guvernul României”, nu mai au nici frică şi nici ruşine, cu toţi pumnii după ceafă încasaţi de la forurile europene, cu toate semnalele din teritoriu, de care abundă ziarele, privind acţiunile de jaf, de corupţie şi de intimidare săvîrşite de baronii locali şi de alţi năimiţi ai Puterii.
Că este aşa şi nu altfel ne-o demonstrează şi aşa-zisa remaniere guvernamentală, în care prima şi cea mai importantă mişcare, pentru recîştigarea înc rederii partenerilor occidentali, este racolarea lui Victor Ponta în, şi aşa, supra-aglomeratul şi supra-etajatul Guvern.
Deoarece acest Victor Ponta, care a împrumutat de la mentorul său, Năstase, aroganţa şi neam-prostia, ridicîndu-le nu la pătrat, ci la cub, este tot ceea ce poate fi mai rău, mai respingător la un om, reprezentantul cel mai dezgustător şi mai dăunător al unui tineret (nu neapărat pesedist, ci în general) care ar avea nevoia şi dreptul să fie reprezentat, la vîrf, dacă nu de modele absolute, cel puţin de oameni cu frica lui Dumnezeu. Ceea ce nu este cazul lui Ponta, implicat, încă de la 18 ani, în furtul Vilei Pătrăşcanu de la Buşteni (Poiana Ţapului), iar, mai tîrziu, în dispariţia procurorului Cristian Panait, apoi amestecat, ca şef al corpului de control al primului-ministru, în toate afacerile murdare ale Guvernului, pe post de ştergător de urme, şi, colac peste pupăză, încurcat cu subalterna Daciana Sîrbu, pe care a promovat-o, între timp, secretar de Stat (de stat degeaba), cu care s-a afişat, fremătînd din nări, ca o gloabă în călduri, pe la toate posturile de Televiziune, chefliu notoriu, consumator de manele licenţioase şi dansator din buric pe mesele tovărăşeşti, din ţară şi din străinătate. Pe scurt, un om de nimic! Un descreierat! Un gunoi! Dar, ca să nu creadă cineva că arunc vorbe-n vînt, să reamintim, deocamdată, cum s-au petrecut lucrurile în cazul furtului Vilei Pătrăşcanu (casă de patrimoniu, construită de D.D. Pătrăşcanu, în care a locuit apoi mulţi ani fiul său, Lucreţiu Pătrăşcanu).
Frăgezit bine (din păcate, nu cît ar fi trebuit) de minerii din Piaţa Universităţii, chemaţi de Ion Iliescu să-l scape de golanii care mişunau de vreo trei luni pe la încheietura marilor bulevarde, „revoluţionarul” Ponta se urcă în primul tren şi pe-aci ţi-e drumul! Era, deci, în vara anului 1990. La Paris locuia, atunci, doamna Nadia Marcu Pandrea, fiica marelui cărturar Petre Pandrea şi nepoata de soră a lui Lucreţiu Pătrăşcanu. Prietenă de familie cu mama lui Ponta (Cornelia Naum, zisă Bebi) şi cu mătuşa sa (escroaca Veronica Nacea), ea avea să fie cea la care se va opri inamicul lui Iliescu, imberbul Ponta. La ea îşi va găsi V.P. adăpost. Dar cum golanul din Piaţa Universităţii se comporta ca un golan şi la Paris, el intră repede în conflict cu Poliţia franceză, care îi mută, în cîteva rînduri, fălcile din loc. Pentru a-l proteja, Nadia Pandrea îl declară nepotul ei şi încearcă să-l facă să trăiască în respectul legii. Dar, ţi-ai găsit! Scandalurile şi furturile se ţin lanţ, iar chemările la Poliţie, de asemenea. Pe de altă parte, mai trebuie spus că, părăsind ţara în 1988 şi stabilindu-se în Franţa, ca refugiat politic, Nadia Pandrea, care era moştenitoarea de drept, cu acte-n regulă, a Vilei Lucreţiu Pătrăşcanu de la Buşteni (Poiana Ţapului), întocmise pentru această clădire un contract de închiriere, pe o durată de 3 ani, cu mătuşa ipochimenului, numita Veronica Nacea.
Prinzînd drag de bunul încredinţat spre păstrare şi folosinţă gratuită, ca-ntre prieteni, surorile Nacea-Naum (deci mătuşa şi mama lui Ponta) pun la cale lovitura. Şi astfel, profitînd de tulburările din ţară din acea perioadă, ele îi scriu, la patru mîini, Nadiei Pandrea, îmbrobodind-o că vila ei de la Buşteni (Poiana Ţapului) este în pericol de a fi confiscată de neocomuniştii lui Iliescu (există aceste scrisori la dosarul cauzei!) şi că singura soluţie era trecerea fictivă a acesteia pe numele lor. Caz tipic de înşelăciune (în termeni juridici – dol, aşa cum s-au pronunţat şi primele două instanţe de judecată). La scrisorile lor se adaugă şi insistenţele în acest sens ale bişniţarului Ponta, care arăta încă de pe atunci, la frageda (şi frăgezită de mineri) vîrstă de 18 ani, stofă de escroc internaţional. Prilejul de a comite fărădelegea se iveşte atunci cînd, venită la Paris pentru a-şi vedea odrasla intrată în conflict ireconciliabil cu Poliţia, Cornelia Naum (Bebi), mama lui Ponta, reuşeşte, împreună cu fiul ei, care, cu spinarea lui tăbăcită de răngi şi lămpaşe de mină, era exemplul cel mai bun de care erau în stare „alde Iliescu”, s-o convingă pe doamna Pandrea să-i dea o procură pentru înstrăinarea fictivă a Vilei de la Buşteni (Poiana Ţapului). Cu procura în mînă, escroaca nu se mai opreşte decît la notariatul din Cîmpina, unde întocmeşte nu un act fictiv, ci unul autentic, de vînzare-cumpărare, prin care trece proprietatea cu pricina pe numele celeilalte escroace, sora ei, prof. univ. dr. (analfabet) Veronica Nacea (cînd vom publica, in extenso, scrisorile acesteia inclusiv pe cele în care povesteşte, pe larg, cum îşi înşeală bărbatul, veţi înţelege adevărul parantezei de mai sus). Şi, pentru ca totul să pară-n cea mai perfectă ordine, se trece şi o sumă – 71 mii lei – cu care, în noiembrie 1990, cînd s-au întocmit aceste acte, nu mai puteai să-ţi cumperi nici un coteţ de găini. Dar, după cum avea să se dovedească ulterior, inclusiv cu probe administrate în instanţă, nici măcar aceşti bani nu fuseseră înmînaţi vreodată Nadiei Pandrea. Aşadar, jaf în toată regula!
La scrisorile lor se adaugă şi insistenţele în acest sens ale bişniţarului Ponta, care arăta încă de pe atunci, la frageda (şi frăgezită de mineri) vîrstă de 18 ani, stofă de escroc internaţional. Prilejul de a comite fărădelegea se iveşte atunci cînd, venită la Paris pentru a-şi vedea odrasla intrată în conflict ireconciliabil cu Poliţia, Cornelia Naum (Bebi), mama lui Ponta, reuşeşte, împreună cu fiul ei, care, cu spinarea lui tăbăcită de răngi şi lămpaşe de mină, era exemplul cel mai bun de care erau în stare „alde Iliescu”, s-o convingă pe doamna Pandrea să-i dea o procură pentru înstrăinarea fictivă a Vilei de la Buşteni (Poiana Ţapului). Cu procura în mînă, escroaca nu se mai opreşte decît la notariatul din Cîmpina, unde întocmeşte nu un act fictiv, ci unul autentic, de vînzare-cumpărare, prin care trece proprietatea cu pricina pe numele celeilalte escroace, sora ei, prof. univ. dr. (analfabet) Veronica Nacea (cînd vom publica, in extenso, scrisorile acesteia inclusiv pe cele în care povesteşte, pe larg, cum îşi înşeală bărbatul, veţi înţelege adevărul parantezei de mai sus). Şi, pentru ca totul să pară-n cea mai perfectă ordine, se trece şi o sumă – 71 mii lei – cu care, în noiembrie 1990, cînd s-au întocmit aceste acte, nu mai puteai să-ţi cumperi nici un coteţ de găini. Dar, după cum avea să se dovedească ulterior, inclusiv cu probe administrate în instanţă, nici măcar aceşti bani nu fuseseră înmînaţi vreodată Nadiei Pandrea. Aşadar, jaf în toată regula! În care mămica (Bebi) şi viitorul procuror, controlor guvernamental şi, piei, drace”, ministru, îşi dăduseră proba măiestriei lor neîntrecute de hoţi la drumul mare. Şi, pentru ca păgubita să nu se trezească la realitate în următorii 3 ani, cînd i-ar fi fost mai uşor să conteste legalitatea tranzacţiei, surorile escroace Naum-Nacea trimit spre Paris cele mai mieroase depeşe. Asigurînd-o pe victima jafului lor murdar că, în fond, nu este vorba decît despre o simplă stratagemă, pentru a-i duce de nas pe „alde Iliescu”, care puseseră gînd rău Vilei Pătrăşcanu.,şi copleşind-o cu mulţumiri pentru sejururile lor la Paris. Iată, de exemplu, cîteva rînduri din scrisoarea pe care Cornelia Naum (Bebi), mama escrocului Ponta, i-o trimite Nadiei Pandrea la Paris, la 17 martie 1991: „Şi mi-am amintit cu o imensă plăcere şi bucurie de seara de la Montparnasse şi am simţit nevoia de a-ţi trimite sentimentele mele de recunoştinţă pt. uşa pe care mi-ai deschis-o, oferindu-mi de două ori şansa de a fi la Paris”. Pentru ca, mai la vale, să încerce să justifice dispariţia neaşteptată a măgădăului Ponta din casa în care fusese găzduit la Paris şi din care plecase ca din gară, cu două geamantane pline cu lucruri furate de la cei care-i oferiseră ospitalitate. Zice, deci, plină de candoare, escroaca Cornelia Naum (Bebi), mama zulitorului Ponta: „Cred că este momentul de a cere cele mai sincere scuze familiei Georgescu (gazda pariziană a doamnei Nadia Pandrea – nota red.) şi chiar şi ţie pentru plecarea neanunţată a lui Victor, însă vă rog să mă credeţi că s-a hotărît f. brusc (în ciuda repetatelor apeluri) şi a acţionat f. rapid, parcă cu teamă (!!!) să nu-l determine ceva să se răzgîndească“. Păi, chiar aşa! Avea de ce să se grăbească, pramatia! Dacă l-ar fi reclamat chiar Nadia Pandrea, pentru lucrurile furate din casă, cine l-ar mai fi salvat pe şpringarul Ponta din mîinile Poliţiei franceze? Pe de altă parte, însăşi mătuşa delincventului Ponta, profesoara universitară agramată Veronica Nacea, încerca să adoarmă suspiciunile pariziene, punîndu-i un diagnostic cît mai apropiat de realitate netrebnicului nepot, cu care ea însăşi colaborase la furtul Vilei Pătrăşcanu. Iată ce-i scrie ea la Paris Nadiei Pandrea, la 22 octombrie 1991: „Bebi (mama lui Victor Ponta – nota red.) cu afacerile şi cu necazurile, Ninel (tatăl lui Victor Ponta – nota red.) bolnav de cancer şi cu un picior în ghips. (…) cel puţin perspectiva de a lăsa casa lui Victor e clară (mereu obsesia caselor de chilipir – nota red.) Victor este foarte dur. Bebi se luptă cu viaţa pe fondul zilelor numărate (la propriu) ale lui Ninel şi al sadismului (exact cum scriu) lui Victor faţă de taică-său…”. Iată, deci, portretul pitecantropului penal Ponta: hoţ de drumul mare, şarlatan de anvergură internaţională (fără nici o glumă – jaful Vilei Pătrăşcanu, la care a contribuit din plin, a fost pus la cale la Paris!) şi, pe deasupra, sadic cu propriul tată, aflat pe patul de moarte, căruia el îi grăbeşte sfîrşitul, pentru a-i moşteni apartamentul! Ce-ar mai fi trebuit să facă numitul Ponta, pentru a fi cu adevărat odios? A, da! Mai trebuia să-l împingă la sinucidere, în cîrdăşie cu alţi mafioţi din Justiţie, pe fostul său coleg şi prieten din Procuratura Generală, Cristian Panait. Mărturia mătuşii celui dispărut, despre ultimele cuvinte ale sinucigaşului, înainte de a se arunca în gol („Cîinele Ponta m-a ucis!”), este un fapt pe cît de notoriu, pe atît de revoltător. Ca şi adulterul, în văzul întregii lumi, cu Daciana Sîrbu. Ca şi manifestările lui de om nebun, care se-mbată şi face ca porcul, ţopăind cu măru-n gură pe la orgiile şeptelului pesedist. Dar cine să ia act de toate acestea, cînd mărul – nu cel din gura declasatului Ponta, ci acela din fruntea partidului-stat PSD – e putred pînă-n ultima lui sămînţă? Şi iată cum acest derbedeu, acest hoţ de apartament, acest escroc trans-frontalier, acest părtaş la rapt şi la crimă, acest decăzut moral, acest impostor şi, nu în ultimul rînd, acest avorton uman, cu gena răului înscrisă pe faţa lui de mongoloid spîn, este băgat acum şi mai în faţă de starostele de Tărtăşeşti, Adrian Năstase, pentru a da credibilitate unui Guvern pe care nici ţara şi nici străinătatea nu-l mai vor. Şi unde-l plasează Năstase pe ţiitorul său de socoteală, atunci cînd vine vorba de numărarea ouălor? Unde altundeva decît în relaţia directă cu Occidentul, pentru supraveghere (!!!), printre altele, a fondurilor pe care Uniunea Europeană urmează să le îndrepte spre România! Nici nu se putea mai bine. Lupul paznic la stînă! Un lup tînăr şi viclean, şcolit în lupta Anti-Mafie, deci care cunoaşte toate traseele filierelor subterane ale crimei organizate. La care – pentru că nu va putea să le combată, chiar dacă ar vrea, fiindcă este în atîtea privinţe vulnerabil – se va afilia mintenaş, laolaltă cu nănaşul Năstase. Care are nevoie de deschidere internaţională în domeniu. Pe care n-o poate realiza doar prin traficul de copii, ci şi prin celelalte forme ale crimei organizate. Printre care deturnarea fondurilor comunitare. Aţi văzut cum se leagă toate? Îţi stă mintea-n loc! Întrebarea e: vor înghiţi occidentalii o asemenea găluşcă? Vor admite ei o asemenea insultă? Tocmai acum, cînd se vorbeşte mai mult ca oricînd despre curmarea jafului naţional şi instaurarea domniei legii. Cine să facă asta? Banditul Ponta? Sadicul Ponta? Penalul Ponta’? Dar, înainte de toate, vor răbda românii o asemenea monstruozitate, care parcă le-ntrece pe toate cele de pînă acum, şi anume ca un asemenea individ lombrozian, cu performanţe demne mai degrabă de un Passaris, şi nu de un ministru, să batjocorească ideea de înalt demnitar în slujba ţării, de apărător al drepturilor şi al libertăţilor lor, de garant al intrării noastre în rîndul popoarelor civilizate? Ajunge! Paharul s-a umplut! E timpul ca Ion Iliescu să-şi mai spele din păcate, anulînd această aberantă înălţar e în grad!
Articol reprodus din revista Romania Mare
Marţi, 13 Septembrie 2011. 4284 vizualizări, 135 comentarii, 34 voturi
EDITORIALUL EVZ: Controversata carieră a Domnului Victor Ponta
Autor: Horia Tabacu
Ce frumoasă carieră! După ce a dormit în Gare du Nord, la Paris, şi s-a bălăcit prin fântânile arteziene, de la Luvru, fără să înţeleagă ce vrea să spună Ion Barbu în \”Riga Crypto si lapona Enigel\”, Victor Ponta s-a întors în ţară, plin de sentimente patriotice şi a reuşit să ajungă în funcţii înalte.
Norocul i-a surâs şi din alt punct de vedere. Mama şi mătuşa lui au reuşit să pună mâna pe o vilă spectaculoasă din Poiana Ţapului. Le-a ajutat şi Ponta. Vila, care aparţinuse moştenitorilor lui Lucreţiu Pătrăşcanu şi Petre Pandrea, victime evidente ale comunismului, a scăpat printre degete celor care o deţineau de drept. Aceştia au protestat şi l-au atacat şi pe Victor Ponta, care se găsea în fruntea Corpului de Control al primului-ministru. Au făcut reclamaţii peste tot dar sentinţele judecătoreşti, mânuite diabolic, i-au contrazis şi lucrurile aşa au rămas. Majoritatea oamenilor le-au şi uitat. În afară de valoarea istorică, de patrimoniu, vila costă mult şi este orientată către Crucea din masivul Caraiman, “oferind” o privelişte reconfortantă. Dar tânărul “parizian” şi un fel de Comisar Cattani al Guvernului Năstase ştie să treacă peste unele controverse, nu le pune la suflet.
Victor Ponta învăţase ce alţii nici până la bătrâneţe nu pricep. El ştia cum merg lucrurile, cui trebuie să dai dreptate şi ce sacrificii trebuie făcute pentru ca binele lui şi al celor care l-au promovat să triumfe în România. Obţinuse un masterat tocmai în inima Siciliei, unde cărţile prăfuite de “înţelepciunea” Universităţii din Catania l-au călăuzit spre decizii din ce în ce mai înţelepte. Aşa a putut el să conducă o perioadă destul de lungă Corpul de control al lui Adrian Năstase. În timpul acesta, pe 10 aprilie 2002, procurorul Cristian Panait îşi punea capăt zilelor, la doar 29 de ani, aruncându-se de la etajul doi al unui imobil. Cazul a stârnit vâlvă la acea vreme, mai ales din cauza suspiciunilor referitoare la presiunile la care ar fi fost supus tânărul procuror. Ministerul Public confirma la acea dată că a fost sinucidere şi invoca un “complex de factori psihostresori”. Atunci şi acum toţi cei interesaţi de acest caz au înţeles că Panait fusese obligat să comită nişte abuzuri, cu care nu a mai putut trăi. El mai primise şi spre soluţionare, dosare incomode, care îi fuseseră luate. Acuzat de o implicare dramatică în acest caz Ponta a declarat că va spune adevărul, dar a uitat.
Ca procuror de sector, Ponta a jucat cuminte în limitele fixate de Sistem. Ca şef al corpului de control al guvernului, s-a remarcat prin abnegaţia cu care a apărat Sistemul (acelaşi guvern Năstase) de orice acuzaţie de corupţie, culminând cu penibilul caz Puwak. Ponta a spălat-o de orice vină pe vedeta pesedistă pentru ca Justiţia să îl condamne pe soţul fostei ministrese pentru delapidare. Pentru aceste merite, a fost distins cu Ordinul “Serviciu Credincios”. Serviciu credincios în slujba Sistemului! După modelul aceluiaşi Năstase, Ponta s-a căsătorit cu fiica unuia dintre cei mai puternici oameni ai Partidului, unul care îi putea asigura protecţie şi avere. Guvernul Năstase a avut cei mai mulţi securişti cunoscuţi dintre toate guvernele post-decembriste, dar abia acum descoperă Ponta racilele Securităţii, fiind şi membru într-o alianţă cu Dan Voiculescu, turnător dovedit la securitate.
Ce frumoasă carieră! În plan moral, după cum vorbeşte toată ziua la televizor, aducând drept argument tinereţea sa, Ponta se consideră chiar mai pur decât Porumbelul păcii. El acuză actuala putere de matrapazlâcuri politice uitând câte şmecherii a făcut el ca să-şi pună preferaţii prin colegii, uitând că l-a servit pe Geoană şi acum se face că a uitat, ba ar vrea să îl dea afară şi din partid, dar nu poate, uitând că a jurat credinţă în faţa lui Traian Băsescu, uitând multe…
DE CE RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PE J.A.I ARATA ASTFEL ??PENTRU CA D.N.A. SI A.N.I. NU SAU ATINS DE MAFIOTUL SORIN OPRESCU ,CA SI DE NICI UN MARE RECHIN P.S.D., P.D.L. P.N.L. .,P.C.CACI ACESTIA TREBUIA SA PREIA -IN ULTIMA INSTANTA -STAFETA DE LA P.D.L., U.N.P.R., U.D.M.R. – DIN DECEMBRIE 2012,SI ATUNCUI AR DA RAU DACA S-AR SPUNE CA SUNT CORUPTI !……
February 10th, 2012 | Posted by eXpress
La umbra campaniei contra Rosia Montana, rusii lui Putin exploateaza pe tacute, tot cu cianura, aurul romanesc de la Baia Mare
Ati auzit de Polyus Gold? Dar de Mihail Prokhorov (foto stanga), ati auzit ceva? Unora, mai informati, poate le-a trecut pe la ureche ca este “contra-candidatul” lui Vladimir Putin (foto dreapta) la alegerile prezidentiale din Rusia din luna martie. De fapt, un iepure intors cu cheia de serviciile speciale rusesti pentru a fura din voturile rusilor care imbratiseaza teorii liberal-corporatiste si nu prea mai inghit autoritarismul lui Putin, pentru a pedala electoral inteligent, in tandem cu papusarul de la Kremlin. Ceilalti “contra-candidati” ai lui Putin sunt social democratul Serghei Mironov si eternii Vladimir Jirinovski, populistul extremist, si Ghenady Ziuganov, liderul comunist. Deosebirea dintre Prokhorov si acestia este ca “politicianul” de aproape 47 de ani si de 2.03 metri, care si-a luat ca breloc la hobby-ul sau echipa de baschet New Jersey Nets, este al treilea miliardar al Rusiei si al 32-lea al lumii, cu o avere estimata in jur de 20 de miliarde de dolari (rusii isi evalueaza averea tot in dolari). Tatal lui a fost seful Departamentului International al Comitetului Sovietic de Sport iar mama lui a lucrat in cercetare. Ambii au murit de atac de cord pe cand aveau in jur de 50 de ani si la vreun an diferenta unul de celalalt. Mihail Dmitrievici Prokhorov a absolvit Institutul de Finante din Moscova si poate fi considerat un produs perfect al Noului KGB si un posibil succesor al lui Vladimir Putin dupa urmatoarele mandate ale acestuia. Printre companiile “fondate” si “conduse” de el, cum ar fi cea mai mare producatoare din lume de nichel si paladium – Norilsk Nickel -, se numara si Polyus Gold, cea mai mare producatoare de aur din Rusia si din Europa, intinsa pana in Kazahstan, unde a cumparat fosta KazakhGold Group Limited, care era proprietara a Romaltyn Mining si care a devenit, practic, un al doilea Rompetrol. Unde aurul negru e chiar aur si mai mult decat atat. Polyus Gold este una dintre investitiile rusesti “tacute” din Romania. La umbra campaniei propagandistice virale contra Rosia Montana, Polyus Gold e gata de a extrage aur romanesc de la Baia Mare – si nu numai -, cu aceleasi metode ca si Gold Corporation – cianura, compania ruseasca nefiind stingherita insa de nici un “salvator” al “societatii civile” Soros sau de vreun “idiot folositor” de-al lui Lenin. Pentru cei care nu au inteles inca rolul brigazilor de “ecologisti” teroristi si intelectuali “curati” ai lui Soros le recomandam studiul anticomunistului ceh Jan “Honza” Malina, fost ofiter al fortelor aeriene cehe, refugiat in Statele Unite in anii ’80 – The Case Of George Soros. Malina demonstreaza pas cu pas ceea ce noi am incercat sa aratam in mai multe articole de investigatie asupra razboiului secret impotriva Romaniei. Imbinate ca piesele unui puzzle, materialele noastre duc la aceeasi concluzie: George Soros este un agent sovietic de mare calibru (acum post-sovietic) care dubleaza activitatea serviciilor secrete rusesti prin ceea ce si-a auto-denumit ca fiind Reteaua Deschisa Soros (Soros Open Network), o rebranduire perestroikista ingemanata a Kominternului si Kominformului. Ca sa intelegeti mai simplu: Soros e un Pacepa-KGB la puterea a 10-a. Care actioneaza cu ofiteri civili de tipul lui Mircea Toma, Renate Weber, Monica Macovei, Smaranda Enache, Alina Mungiu, eiusdem farinae, cu totii antrenati in lupta lor eco-proletara de acelasi numitor comun: ura fata de Romania si poporul roman. In cazul nostru, Rosia Montana, studiind istoria razboiului clandestin impotriva Romaniei, asa cum este documentata si prezentata de istoricul american Larry Watts in lucrarea sa “Fereste-ma, Doamne, de prieteni” (vol I si urmatoarele), vom afla cum in toata perioada comunista, incepand cu revolutia lui Bela Kun, Budapesta nu a actionat aproape niciodata fara acordul Moscovei. Orice jurnalist conectat la NATO stie ca, de fapt, adevaratul cal troian al Rusiei in Alianta nu este Bulgaria (desi si ea are elementele sale generatoare de vulnerabilitate), ci Ungaria, al carui fost sef al serviciilor de informatii insarcinat cu secretele nord-atlantice, Sandor Laborc, studiase opt ani la Academia Dzerzinski a KGB. Arestarile spectaculoase de anul trecut ale fostilor capi ai serviciilor speciale ungare nu inseamna ca sistemul s-a drenat automat sau ca Ungaria nu mai este subordonata Rusiei prin toate retelele sale interconectate. Dovada se petrece sub ochii nostri larg inchisi, ca sa spunem asa. In timp ce atentia intregii opinii publice este canalizata pe nord-americanii de la RMGC, rusii de la Polyus Gold actioneaza in liniste. Dupa cum spunea Basescu ca isi doreau Iliescu si PSD sa actioneze, atunci cand se incerca suspendarea sa: “In liniste se fura mult mai bine”.
O ancheta a Ziarului de Investigatii pe aceasta tema poate fi de folos pentru cei care isi propun sa iasa din capcana dezinformarii strategice ruso-maghiare:
Investitorii ruși exploatează aurul de la Baia Mare
Un articol de Eugen C. Stoica
Polyus Gold, cel mai mare producător de aur din Europa (corporaţia miliardarului rus Mihail Prokhorov) a pus mâna pe aurul românesc după ce a cumpărat, în acest an, KazakhGold Group Limited (care deţine 25% din industria auriferă din Kazahstan). Astfel „s-a pricopsit” şi cu o subsidiară în Baia Mare: compania, descendentă a fostei uzine Aurul, numită apoi Transgold (cea implicată în accidentul ecologic transfrontalier din anul 2000).
În aparenţă o parte infimă, neglijabilă, a tranzacţiei, firma din Baia Mare este interesantă pentru Polyus Gold prin prisma faptului că aici se poate relua producţia de aur printr-o tehnologie extrem de rentabilă: cianurarea. Procedurile au început în urmă cu patru ani, de atunci desfăşurându-se o luptă surdă (metoda fiind una controversată în România), dar care se află într-un stadiu avansat.
De 30 de ori mai mult aur decât cifrele oficiale
Prelucrarea cu cianuri a sterilului minier de către Romaltyn Mining are o miză uriaşă. La scurt timp după ce Polyus Gold a devenit proprietar al companiei băimărene, directorul tehnic, Benoniu Munteanu, a afirmat că „SC Romaltyn Mining se bazează pentru procesare pe circa 8,5 milioane tone de steril din Iazul Central, singura resursă aflată astăzi în patrimoniul său”. Adevărul este altul!
Compania intrată în patrimoniul miliardarului rus Mihail Prokhorov nu urmăreşte prelucrarea sterilului doar din singura haldă pe care o deţine, cea din Tăuţii de Sus (implicată în accidentul ecologic din 2000), ci şi din alte perimetre. În noiembrie 2010, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale i-a acordat companiei Romaltyn patru licenţe de exploatare a “produsului rezidual minier”. Conform acestora, Romaltyn poate exploata sterilul din iazurile de decantare de la Flotatia Centrala, Meda, Aurul Săsar şi de la Uzina de Preparare. Din cele patru “depozite de aur”, cel mai interesant concentrat piritos se află la halda de steril de la Flotaţia Centrală (situată între Baia Mare şi orăşelul Baia Sprie). Acesta este, susţin sursele noastre, de câteva ori mai bogat în aur decât o spun cifrele date publicităţii.
Potrivit datelor comunicate de fiecare când vreun oficial (deputaţii Luca Ştefănoiu – în 1999, Vlad Gabriel Hogea – în 2003 ori şeful Gărzii de Mediu Maramureş, Călin Crişan, în 2010) pirita arseno-auriferă din zona industrială de est a Băii Mari, depozitată în Uzina de Preparare Flotaţia Centrală, ar avea un conţinut de aur de 0,4 grame/tonă.
În realitate, compoziţia chimică a piritei de Şuior, stocate în incinta Uzinei de Preparare Flotaţia Centrală, indică valori mult mai mari de aur, care le depăşesc de aproape 30 ori pe cele publice. Conform unei expertize de specialitate care până acum nu a fost făcută publică, concentratul piritos arseno-aurifer de Şuior din Uzina de Preparare conţine… 11,30 grame de aur/tonă şi 43,10 grame de argint/tonă. Această analiză de specialitate a fost comandată de Compania Naţională a Metalelor Preţioase şi Neferoase REMIN SA (proprietara haldei) şi efectuată la singurul laborator atestat în acest sens din judeţ, fostul Institut de Cercetări şi Proiectări Miniere Baia Mare, de firma SC Lorechim SRL, specializată în cercetare şi extracţie a minereurilor metalifere neferoase.
Ce mai scoate cianura din steril
De asemenea, analiza efectuată de specialiştii în chimie şi metalurgie de la Lorechim atestă faptul că “pirita refractară cu conţinut de aur” mai conţine: sulf (46,78%), arsen (2,30%), plumb (0,61%), zinc (0,73%), cupru (0,04%), dioxid de siliciu (14,40%), oxid de calciu (sau var nestins – 1,27%), oxid de magneziu (0,12%), mangan (0,02%), fier (36,4%), stibiu (antimoniu – 0,08%), cadmiu (0,002%) şi seleniu (0,003%).
La Flotaţia Centrală din Baia Mare sunt depozitate aproximativ 10,5 milioane tone de steril cu metale grele şi 500.000 de tone de pirită arsenioasă (numit în limbaj mai puţin tehnic: „steril aurifer”). Se estimează că prin prelucrarea prin tehnologia cianurării se obţin peste 5,65 tone de aur. Directorul tehnic al Romaltyn Mining, Benoniu Munteanu, a afirmat că noii proprietari ai companiei din Baia Mare “doresc să reia activitatea de procesare până la începutul anului 2011”.
Transgold ar fi „şterpelit” din România aur, wolfram şi beriliu
Proiectul “Aurul” a debutat în 9 mai 1990, dată la care a fost semnat acordul de principiu între Esmeralda Ranger Exploration (Australia), Compania Natională Remin Baia Mare şi Geomin SA Bucureşti. Noua firmă, SC Aurul SA, avea următorul acţionariat: Esmeralda – 50%, Compania Remin – 44,5%, Geomin S.A. Bucureşti – 5%, alţii – 0,5%, iar obiectul de activitate declarat era extracţia metalelor neferoase din sterile de flotaţie depozitate în haldele din jurul municipiului Baia Mare. După apariţia companiei australiene în Maramureş, la conducerea Remin s-au perindat trei oameni-cheie, care s-au regăsit ulterior în structurile de conducere ale Transgold, firma care s-a înfiinţat după dispariţia SC Aurul SA, dispariţie forţată de catastrofa ecologică din 2000. Aceşti oameni, care sunt şi acţionari la firmele cu care lucra Transgold, SC Transfigura SRL şi SC Explorer SA, sunt Ioan Hudrea, Iuliu Chiorean şi Staicu Bălănescu (ultimul a fost şi director general în Ministerul Industriilor şi Resurselor).
Cei trei au pus bazele actualului Romaltyn, Hudrea regăsindu-se şi azi în conducerea firmei, indiferent de cine a fost stăpânul „fabricii de aur” din jurul Băii Mari. În 2003, deputatul Vlad Hogea, care cita documente de arhivă de la unităţile miniere care au făcut iazul Meda, iaz “drenat” de Transgold, spunea că în zonă ar fi fost extrase 45 de tone de aur şi 300 de tone de argint. Pentru că Transgold a refuzat prelucrarea în Baia Mare a minereului obţinut după prelucrări succesive ale haldei de steril şi l-a transportat în Anglia, fără ca autorităţile vamale române să aibă posibilitatea tehnică de a verifica conţinutul real al aliajului, statul român a fost păgubit într-o afacere în care a intrat cu materia primă şi a scos… mai nimic (redevenţa anuală plătită României a fost de 2% din producţia de aur declarată de Transgold, după prelucrarea minereului în Anglia).
De altfel, una dintre disputele niciodată cercetate de autorităţile statului roman se referă la faptul că, pe lângă aur şi argint, minereul trimis în străinătate conţinea metale rare şi mai preţioase decât aurul: wolfram, cesiu, stronţiu, radiu, beriliu, iridiu.
Tehnologia cu cianuri – lecţie învăţată?
Printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru extragerea prin cianurare a aurului din sterilul minier, noul proprietar al Romaltyn Mining, Polyus Gold, trebuie să construiască şi o staţie de epurare performantă. “Încă din anul 2007 a fost finalizată procedura de solicitare a autorizaţiei de mediu, dar pentru a primi această autorizaţie, fără care nu pot începe producţia, Romaltyn trebuie să îndeplinească nişte condiţii, printre care finalizarea instalaţiei de cianurare, prin care se reduce conţinutul din tulburele de steril până la parametri legali”, a explicat şeful Gărzii de Mediu Maramureş, Călin Crişan. Conform legii, concentraţia cianurilor din apa ce urmează să fie evacuată în râul Lăpuş trebuie să fie sub 0,1 miligrame/litru.
Integral la Ziarul de Investigatii
CINE A MAI –PARTICIPAT IN PARLAMENT LA FORMAREA GUVERNULUI UNGUREANU DIN PARTEA P.S.D.-ULUI FARA ACORDUL P.N.L .SI P.C .?NIMENI ALTII DECAT TATAL SOCRU ILIE SARBU , SANTAJATUL BANICIOIU SEXY POSTA PE POST DE CRUPIER !P.N.L.-UL NU ARE ABSOLUT NICI UN CUVANT IN FATA MAFIEI P.S.D.CARE HOTARSTE TOTUL UNILATERAL MINTIND ULTERIOR OPINIA PUBLICA CA SE HOTARASE ANTERIOR IN UNIUNE TOT CE S-A PETRECUT !!!CE SA MAI VORBIM “BAIATUL”: CONSTANTIN CARE NU DOAR CA NU SUFLA IN FATA LUI PONTA,DAR ACUM SE PLIMBA SI EL PE BANII NOSTRI LA BRUXELLES CA SA FIE LA NUMAR DESI P.C. ESTE RADIAT DIN REGISTRUL PARTIDELOR ISTORINE ! ..CRIN ANTONESCU S-A DEFORMAT MAJOR SI IRECUPERABILADOPTAND ,MODELUL DE SUUVCES POLITIC DE MITOMAN AL LUI PONTA [CARE PROSTESTE OPINIA PUBLICA] ,. INVATAND SI EL SA MINTA ASA CUM RESPIRA ,DOAR DOAR VA OCUPA PRIN FRAUDA ELECTORALA MANEVRATA DE ABILUL PONTA[CARE LA- LASAT IN URMA PE GEOANA DUPA MODELUL TRAIAN ] FUNCTIA SUPREMA IN STAT !!!
VOICULESCU RTEDIVIVUS =MONSANTO preia controlul aprovizionarii cu seminte la nivel global, tara cu tara
Posted by acodex on iulie 4th, 2011
Cine detine controlul semintelor, controleaza aprovizionarea alimentara; cine controleaza aprovizionarea alimentara, controleaza lumea. Este clar ca misiunea corporatiei Monsanto este monopolizarea pietei semintelor agricole si lucreaza cu staruinta in scopul crearii unei lumi in care 100% din semintele comerciale sunt modificate genetic si patentate – practic o lume in care semintele naturale sunt disparute.
Din nefericire pentru comunitatea globala, Monsanto isi duce la capat scopul. In prezent detin 90% din patentele semintelor OMG (organisme modificate genetic), inclusiv bumbac, soia, porumb, sfecla de zahar si rapita.
Da, creatorii chimicalelor care vor ramane in istorie pentru toxicitatea si efectele secundare oribile incearca sa preia controlul semintelor lumii. Intreaba-te, chiar vrei companii ca BASF, Bayer, DuPont, Syngenta, si Dow sa aiba o legatura cu mancarea ta? Din pacate, deja au o mare extensiune. Aceste companii asociate cu Monsanto se ocupa cu ingineria genetica si creeaza ierbicidele si pesticidele de care culturile modificate genetic au nevoie sa se dezvolte.
Monsanto profita de fermierii mici si este autorizat de catre guverne prin Memorandumuri de Intelegere. Tari precum India, Pakistan, Australia si Noua Zeelanda au intocmit Memorandumuri de Intelegere cu Monsanto ce permit folosirea terenurilor in proprietatea statului pentru crearea asa-numitelor ferme de demonstratie, ce – cel putin in cazul Rajasthanului – sunt subventionate de stat.
Monsanto literalmente ia seminte de ferma, creaza imitatii modificate genetic si pastreaza toate drepturile de proprietate intelectuala. Dr. Vandana Shiva, Director Executiv al Navdanya Trust, o organizatie Indiana ce promoveaza biodiversitatea organica, a declarat ca “Memorandumurile de Intelegere vor facilita bio-pirateria biodiversitatii bogate de culturi rezistente la seceta a Rajasthanului … lipsind clauze ce respecta Tratatul Biodiversitatii si Tratatul Drepturilor Fermierilor, Memorandumurile de Intelegere promoveaza bio-pirateria si furtul semintelor.”.
Se stie ca semintele modificate genetic sunt mult mai rele decat cele conventionale. Ca in toate celelalte acorduri, Monsanto nu isi asuma nicio raspundere – cand promisiunile de randament crescut cu munca mai usoara se dovedesc vorbe in vant, cand recoltele esueaza, sau cand se comit sinucideri in masa datorita recoltelor esuate si imprumuturilor – Monsanto continua fara probleme.
Fermierii care decid sa foloseasca semintele distrugerii nu mai au cale de scapare. An dupa an, indiferent de preturi, sunt dependenti de seminte modificate genetic pentru noi culturi deoarece versiunile bastardizate nu regenereaza.
Monsanto nu are remuscari sa jefuiasca fermierii care nu joaca poker cu ei. De fapt, face o afacere din asta. Fermele conventionale si organice din Statele Unite si Canada care au nenorocul sa aiba terenuri invecinate cu ferme modificate genetic, se aleg cu contaminarea culturilor, in cazul fermelor organice neputandu-se vinde. Monsanto se foloseste de situatie impotriva fermierilor deschizand procese pentru incalcarea patentului pe care le castiga adeseori. Detinatorii de ferme se aleg cu cheltuieli judiciare si amenzi exorbitante fortandu-I sa inchida: eliminand competitia pentru Monsanto. Intr-o mutare pentru supravietuire, in numele a 30000 de reclamanti ce doresc siguranta juridica, un proces preemptiv a fost declansat in New York.
Produsele Monsanto au trecut de la otrava la mancare dar continua istoria sa de violare a drepturilor si sanatatii oamenilor din tot globlul. Monsanto este intransigenta sa isi vanda semintele distrugerii indiferent de costuri: hartuire, infiltrarea oficiilor guvernamentale sau intimidare. Miscarea organica ia pozitie impotiva masinatiilor Monsanto atat in tribunal cat si in educatie si eforturi activiste la nivel local. Revolutia organica este calcaiul lui Ahile pentru Monsanto si scopul este o lume fara Monsanto.
sursa: Monsanto trying to take over world seed supply, nation by nation, traducere: saccsiv
Recunoasterea produselor modificate geneticautor: Aciduzzul
19 ianuarie 2012
Noile propuneri de Organisme Modificate Genetic in Europa ar putea deschide calea pentru unele culturi neautorizate riscante. Cum putem afla daca fructele / legumele de pe rafturile marilor magazine sunt sau nu modificate genetic. Nu este deloc greu sa inveti sa recunosti fructele/legumele modificate genetic/ bio, iar problema e, ca si in cazul E-urilor, cifrele de pe ambalaj. Fii informat si nu risca sa cumperi alimente imbibate de chimicale. Asadar, intregul secretul consta in citirea etichetei, adica acel autocolant lipit direct pe coaja legumei/fructului sau, dupa caz, pe punga in care sunt ambalate acestea (de ex. la portocale).
Orice eticheta are intre 4-5 cifre:
- daca produsul are 4 cifre (de ex. 4021) inseamna ca a fost crescut intr-un mediu normal, insa nu BIO. Produsul insa NU a fost modificat genetic.
- daca produsul are 5 cifre iar prima cifra incepe cu 9 (de ex. 96584) inseamna ca este BIO.
- daca produsul este format din 5 cifre iar prima cifra este 8 (de ex. 86584) inseamna ca acesta a fost modificat genetic.
Asadar tineti minte aceste amanunte atunci cand cumparati fructe sau legume din hypermarket: NU cumparati produse cu cod de cinci cifre, din care prima cifra este 8.
Sursa: Ecomagazin
Initium otraveste hrana romanilor
Posted by acodex on mai 3rd, 2010
Din cate tari sunt pe planeta, doar Romania se grabeste sa foloseasca o substanta noua, foarte toxica, pentru culturile de cartofi, rosii, castraveti, ceapa, cat si pentru plantatiile de vita de vie. Aceasta, numita INITIUM, sporeste pana la 65% riscul de cancer de colon. BASF, un consortiu german de produse chimice, a dezvaluit ca Romania [...]
Romanii au mancat deja alimente tratate cu INITIUM
Posted by acodex on aprilie 5th, 2010
Romanii au consumat deja struguri, cartofi, rosii si castraveti, care au fost tratate cu substanta toxica initium, care poate duce la cancer de colon. De pe loturile experimentale, recoltele au fost vandute sau date, pur si simplu, localnicilor si fermelor de vite. Incredibil! Romanii sunt folositi la experimente extrem de periculoase fara sa stie! Tara [...]
Porumbul modificat genetic, interzis în Franta si în 2012
Posted by acodex on ianuarie 15th, 2012
Aceasta hotarire a fost adusa la cunostinta Uniunii Nationale a Apicultorilor si Confederatiei fermierilor, din Franta, de catre cabinetele ministrilor Nathalie Kosciusko-Morizet (ministrul ecologiei) si Bruno Le Maire (ministrul agriculturii).
Insa alte state europene autorizeaza, in continuare, acest tip de culturi, scrie green-report.ro.
Culturile OMG contamineaza culturile nemodificate.
”Culturile OMG sunt invazive si contamineaza culturile nemodificate genetic. Contaminarea este foarte grava pentru ca agricultorului care cultiva ecologic i se va retrage automat certificarea ecologica, ceea ce va avea consecinte dezastruoase asupra afacerii sale”, a explicat presedintele Centrului de informare asupra Organismelor Modificate Genetic (INFOMG), Ramona Duminicioiu.
UE cheltuie 3 milioane de euro pentru a ne convinge sa mancam insecte
Posted by acodex on ianuarie 31st, 2012
Uniunea Europeana va cheltui circa 3 milioane de euro pentru a populariza insectele ca sursa alternativa de proteine in alimentatie.
Anul acesta vor fi selectate proiectele care urmeaza sa fie implementate ulterior la nivelul Uniunii, menite sa popularizeze insectele ca sursa de proteine, relateaza Daily Mail.
Expertii in domeniul alimentatiei sunt de parere ca va fi nevoie de “deghizarea” insectelor pentru a fi consumate in Europa, astfel ca acestea ar putea fi introduse in burgeri sau in alte produse de tip fast-food.
Desi la nivel european insectele nu sunt consumate in mod traditional, se estimeaza ca circa 2,5 milioane de persoane, la nivel mondial, au o dieta ce presupune consumul regulat de insecte. Mai precis, 80% din tarile de pe Terra deja sunt consumatoare de insecte, iar 1.000 de specii sunt deja de multa vreme gustate.
Anumite larve pot contine de trei ori mai multe proteine decat carnea de vita, in timp ce unii greieri au la fel de mult calciu ca si un pahar cu lapte.
Multi experti sunt de parere ca produsele ce contin insecte procesate s-ar putea vinde cu specificatia “produs cu continut mai mare de proteine”, “cu un nivel sanatos de grasimi” sau “eco”.
Spre deosebire de grane, de exemplu, insectele au nevoie de putin spatiu pentru depozitare si pot fi crescute in spatii sigilate, la lumina soarelui. Ideea a mai fost popularizata si in trecut de UE si Natiunile Unite. Se vehiculeaza ca pana la sfarsitul acestui deceniu, insectele deja se vor afla pe multe mese.
In plus, dupa cum declara nu putini experti, din 2020 nici nu vom mai avea de ales, asa ca am face bine sa ne obisnuim cu ideea.
sursa: Ziare.com
Dupa soia, porumb si sfecla, a aparut in Europa si cartoful modificat genetic
Posted by acodex on noiembrie 4th, 2011
Specialistii de la compania germana BASF, numarul 1 pe plan mondial in domeniul chimiei, au cerut acordul Uniunii Europene (UE) pentru cultivarea si comercializarea primului soi de cartof modificat genetic, denumit Fortuna.
In UE, este permisa deja cultivarea unor soiuri de porumb, soia sau sfecla, modificate genetic. Daca Uniunea va autoriza cultivarea Fortuna, acest soi de cartof va fi primul OMG pe care-l vom avea, direct de pe tarla, in fafurie.
„Acest cartof, derivat din soiul Fontane, una dintre varietatile utilizate pentru chipsuri, este, in principal, destinat consumului uman, dar si animalelor”, a explicat un reprezentant al BASF.
Cu toate ca in UE se regasesc pe rafturile magazinelor produse alimentare care contin porumb, soia sau sfecla, modificater genetic, numai 2 dintre aceste plante au fost autorizate spre comercializare, porumbul de la Monsanto si cartoful Amflora, tot de la BASF.
Deocamdata, cartoful Amflora poate fi regasit in unele alimente, dar intr-un procentaj de 0,9%, fiind destinat, in principal, folosirii in industrie, pentru obtinerea amidonului, cat si animalelor.
Introducerea pe piata a cartofului BASF este prevazuta pentru 2014 sau 2015, Fortuna avand avantajul ca rezista la mucegai, care s-a dovedit devastator pentru culturile de cartof.
Mucegaiul reprezinta una dintre principalele cauze ale foametei din Irlanda, din secolul al XIX-lea. BASF a utilizat pentru obtinera Fortunei 2 gene rezistente la mucegai, prelevate dintr-o varietate de cartof salbatic sud-american.
sursa: GreenReport
SECURITATEA SI AGENTII DE SECURITATE INFILTRATI IN AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIE A CONSUMATORULUI [ROVANA PLUMB +ACTUALUL DIRECTOR CRIMINALA AL A.N.P.C.]STIU Secretele industriei carnii: chimicalele din salamuri.EU STIU DIN 1998DE LA UN SECURIST CARE TRTEBUIASA IMI CASTIGE INCREDEREA PENTRU ANU DEVENI SUSPICIOS LA ANUMITE ALUZII [CIANURA OCTOMBRIE 2010]!!!
Posted by acodex on februarie 3rd, 2012
“Aceste alimente nu pot fi digerate de tubul digestiv, decat in zece ani. Efectul imediat este aparitia gastritelor si a ulcerelor, dar si a celei mai urate forme de cancer – cel colonorectal”, spune Mencinicopschi.
Secretele industriei carnii: chimicalele din salamuri
Aditivii sintetici din semipreparatele din carne raman in organism chiar si zece ani, pentru ca tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual de mezeluri in Romania este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce inseamna ca, in fiecare zi, un roman mananca cam 28-30 de grame de produse din carne. Anul trecut, media tarilor europene mergea catre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totusi, diferenta este data de calitatea semipreparatelor romanesti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta si pentru ca romanii nu se arata preocupati de ce pun in farfurie.
Slanina multa si injectii cu apa
In unitatile de productie mari si in abatoarele tehnologizate sacrificarile de animale sunt rare. Dupa transare, 80% din carne se foloseste pentru specialitati, iar restul intra in productia salamurilor, a carnatilor, parizerului si a crenvurstilor.
Cantitatile sunt ajustate cu multa slanina tare, dar si cu soia sau alte grasimi hidrogenate. Malaxarea se face intr-un recipient mare de metal, in care se pun la tocat carnea, apoi slanina si soriciul. Din saci de rafie se adauga faina de soia, si, potrivit fiecarui retetar, se adauga aditivi sintetici si coloranti. Omogenizarea se face in cateva minute, iar pasta prinde gust si aspect de carne. Ambalarea se face in membrane de plastic, care, uneori, ajung sa coste mai mult decat compozitia produsului.
De cealalta parte, produsele “premium”, ca pastrama, muschiul sau cotletul, sunt injectate cu saramura si fosfati, compusii care retin cea mai multa apa. Injectarea se face cu o masina speciala cu ac, iar vidarea mascheaza ca produsul e umplut cu apa. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arteriala si diabetul. E-urile sunt importate si, in cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri obtiunite prin deshidratare.
Departe de “mancatul sanatos”
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetari Alimentare din Bucuresti, spune ca absolut toate produsele din magazine, mai putin cele “eco”, sunt pline de chimicale. Cel mai mult, insa, atrage atentia asupra intoxicarii cu reclame: “Mezelurile si sanatatea n-au nimic in comun. Copiii n-ar trebui sa
consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresiva pe segmentul celor mici”. Chiar daca au fost siliti de legi sa treaca pe etichete toate componentele retetei, producatorii din Romania se feresc sa dezvaluie cantitatile adevarate de carne dintr-un produs. Dintr-o lista de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfati, nitriti, nitrati, arome sintetice si coloranti, multa sare si multa apa.
Medicii spun ca efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. In schimb, pe timp indelungat, efectele sunt dezastruoase. “Romanii s-au obisnuit sa cumpere apa la la pret de carne. In ultima vreme, au aparut tot soiul de aditivi care n-au fost testati toxicologic, dar pe care producatorii au inceput sa-i foloseasca intens. Dintre cei mai periculosi sunt fosfatii, care, in exces, impiedica fixarea calciului
in oase. Imaginati-va ce inseamna asta pentru copii”, spune Gheorghe
Mencinicopschi. 80% din carnea transata merge pentru specialitati, ca pastrama si cotletul.
Etichetele fara valoare
Specialistul in sanatate alimentara atrage atentia ca potentiatorii de aroma, care se regasesc chiar si in specialitatile mai scumpe din carne, provoaca un apetit ridicat si dau de pendenta: “Glutamatul monosodic da un gust foarte bun. Stimuleaza pofta si te face sa mananci incontinuu. Efectul nu-i imediat, dar mancand si mancand, duce la obezitate”. Din lista lunga de compusi chimici alimentari, colorantii sunt bombe pentru organism. “Rosul carmin se extrage dintr-o insecta. In procesul chimic de extractie, se foloseste aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase si riscul cel mai mare il reprezinta Alzhaimerul”,
explica Gheorghe Mencinicopschi.
Aspectul de “delicios” al mezelurilor este dat, in mare parte, de faina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compozitia unui parizer ieftin sau a unui salam.
“Soia in stare pura, nemodificata genetic, a ajuns sa fie cel mai sanatos ingredient dintr-un salam. Amidonul, in schimb, chiar n-are ce cauta intr-un produs din carne. Pentru ca nu vor sa fie scrupulosi, producatorii promit sa-l treaca pe lista ingredientelor”, spune Mencinicopschi.
Bolile care ne urmaresc
Fosfatii din mezeluri impiedica fixarea calciului in oase. Afecteaza cresterea copiilor, iar in 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoza. Barbatii vor scadea la batranete mai repede in inaltime si, in multe cazuri, vor fi obezi. Semipreparatele mai contin gume de omogenizare, care, pe langa faptul ca retin apa, au rolul de a omogeniza.
Carnati Cabanos – 44% CARNE
Continut: carne de porc inferoara – cu slanina si sorici – 44%, carne de vita – 16%, faina de soia – 40%. Se adauga usturoi, condiment universal, coriandru si agent de afumare.
Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potentiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoaca apetit mare si dependenta), zaharuri – dextroza, lactoza, colorant natural: carmin, conservant – nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.
Pentru omogenizare se mai folosesc grasimile vegetale. Se ambaleaza in intestine subtiri de oaie. Se lasa la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvantarea se face intr-o camera frigorifica, timp de 2-3 ore.
Carnati de porc – 60% CARNE
Continut: carne de porc 60%, cu slanina si sorici, proteina vegetala din soia nemodificata genetic, apa 20%, sare, condimente si arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu si potasiu), antioxidanti (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potentiator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoza, dextroza), colorant natural – carmin, conservanti: nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.
Nitritul de sodiu previne cresterea bacteriei ce cauzeaza botulismul, mareste timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaza culoarea rosie a carnurilor procesate si da o aroma specifica.
Cotlet de porc – 60% CARNE
Continut: cotlet de porc, un strat de slanina de 0,5-1 centimetri. Carnea, taiata suvite, se injecteaza cu saramura 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o masina speciala cu ac. Se pune apoi intr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper si coriandru, unde se lasa timp de mai multe ore. In sos se mai adauga antioxidanti, potentiatori de gust. Se lasa sase zile la rece, apoi se afuma industrial. 14 portii de mezeluri pe luna cresc cu 78% riscul aparitiei unei forme de boala pulmonara obstructiva cronica, care este foarte grava. Afectiunea reprezinta una dintre primele cinci cauze de deces in Vest. Se manifesta prin scaderea capacitatii organismului de a mentine o concentratie normala de oxigen in sange.
Lebarwurst – 62% CARNE
Contine: carnea capului de porc in proportie de 62%, slanina tare 7%, organe – inima, rinichi, splina 15%, ficat 16%. Se adauga supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceapa fiarta, zahar si sare. In malaxor se adauga aditivii – colorantul alimentar – carmin, antioxidanti, amidon de cartofi. Compozitia se ambaleaza in membrane sintetice si se fierbe la 75 de grade C.
Un lebarwurst “traditional” trebuie sa contina mai putin de sase grame de sare la 100 de grame de produs si, in principiu, sa aiba cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate sa nu depaseasca zece zile. Un produs mai putin conservat isi schimba culoarea la deschiderea ambalajului.
Parizer de porc – 80% SLANINA SI SORICI
Contine:80% slanina si sorici de porc, 10% carne de pasare dezosata mecanic (in care intra oase macinate), faina de soia, proteina vegetala, amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potentiatori de gust, coloranti (carmin). Dupa amestecare, compozitia se fierbe timp de 20 de minute in apa, la 75 de grade C. Din cauza amidonului si a fibrelor din soia, confera
starea de satietate. In schimb, este greu de digerat. Carnea dezosata mecanic este pasta rezultata din dezosarea carcaselor de pasare, care este prelucrata cu
utilaje speciale. Aceasta pasta contine si resturi de piele, chiar si oase.
Salam de vara – 60% SLANINA SI SORICI
Contine:60% slanina si sorici, 17% carne de calitate inferioara – adica ceea ce se poate prelucra din picioare, gat – mix de condimente – sare, boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imita gusturile condimentelor, faina de soia 20%, antioxidanti, colorant – carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriti, nitrati, pasta de usturoi, zahar. Toate acestea se amesteca in malaxoare, apoi se ambaleaza in membrane artificiale (de plastic), se zvanta si se afuma industrial intr-o camera unde, teoretic, ar trebui sa stea cel putin patru-cinci zile. In alte cazuri, se adauga agent de afumare.
Pastrama – 40% SARAMURA
Contine: carne dezosata de la pulpa, spata si muschiul de pe spate. Se taie in suvite, se sareaza, dupa care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapa si de usturoi, antioxidanti, coloranti, agenti de afumare si potentiatori de gust. Carnea sta in sos timp de trei pana la cinci zile, apoi se scoate si se leaga cu sfoara. Se injecteaza cu o solutie de saramura de 20-40%, apoi se ambaleaza in pungi de plastic, in vid. Afumarea se face cu fum lichid, care contine cele mai cancerigene hidrocarburi – cele policiclice aromate.
Sunca de porc – 70% SLANINA SI SORICI
Proportiile de carne difera in functie de reteta. Sunca taraneasca contine: 70% carne procesata mecanic (are in compozitie slanina, urme de oase, sorici) – proteine din soia, toata gama de antioxidanti, colorant – carmin. Carnea se injecteaza cu o solutie de saramura, apoi trece in malaxoare de trei ori.
Prima malaxare se face la o ora dupa injectarea cu saramura, a doua la 24 de ore dupa depozitarea la frig si inca o data la 48 de ore dupa maturare. Apoi, compozitia se pune in forme metalice care se tin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dupa racire, formele se ambaleaza in pungi de plastic, in vid.
100 ALIMENTE FARA CALORII
1. Afine – normalizeaza glicemia si au calorii negative.
2. Agar – este un gel extras dintr-o alga sub forma de pulbere. Ajuns
in organism, absoarbe lichidele si isi mareste volumul, captand
grasimile si zaharurile. Nu e digerat de organism, ci eliminat cu tot
cu grasimi si zaharuri. Cantitatea optima este de 3 g pe zi. Se poate
folosi la supe si sosuri.
3. Alge marine – contin multe fibre.
4. Ananas – contine enzime care dizolva grasimile.
5. Anason – degreseaza organismul.
6. Andive – au calorii negative, stimuleaza secretia biliara.
7. Anghinare – diuretic, scade colesterolul.
8. Ardei iute – intensifica
metabolismul.
9. Avocado- are proteine vegetale usor digerabile.
10. Broccoli – are calorii negative.
11. Busuioc – degreseaza organismul, are calorii negative.
12. Caise – laxative, ajuta digestia.
13. Cardamonul – este un condiment traditional arab numit si “hell”.
Cateva seminte luate inainte de masa cu 10 minute, stimuleaza
digestia, iar puse in cafea neutralizeaza toxicitatea ei.
14. Carne de curcan – are putine calorii si putine grasimi.
15. Cartofi – se consuma fara grasimi si doar cu alte legume.
16. Castane – ard grasimile.
17. Castravete – are calorii negative, elimina toxinele.
18. Capsune -elimina toxine din organism, au calorii negative.
19. Ceapa – degreseaza organismul, are calorii negative.
20. Chimen – regleaza secretia de enzime.
21. Cicoare – stimuleaza digestia.
22. Cimbru -degreseaza organismul.
23. Cirese – sunt depurative.
24. Coacaze negre -
reechilibreaza metabolismul.
25. Coada-calului – mareste procesele de eliminare a toxinelor 26.
Conopida – are calorii negative.
27. Coriandru – reduce balonarea.
28. Cresonul – se poate consuma ca salata, suc, supa sau pentru
condimentarea carnii si a legumelor. Are efect antibiotic fara a
afecta flora stomacala, intareste sistemul imunitar, e un bun diuretic
si detoxifiant si ajuta la eliminarea grasimii. Ceaiul e bun si contra
tusei. Atentie, planta uscata isi pierde puterile curative!
29. Cuisoare – au calorii negative.
30. Dafinul – are marea proprietate de a dizolva si elimina grasimile,
iar pentru asta nu trebuie consumat in cantitati mari, cateva frunze
puse in mancare sunt suficiente, insa trebuie folosite frecvent pentru
ca efectul sa fie vizibil.
31. Dovlecel – are calorii negative.
32. Fasole patata – este purgativa.
33. Fasole verde – are calorii negative.
34. Ghimbir – intensifica metabolismul.
35. Ginseng – elimina toxinele.
36. Graham – are multe fibre.
37. Grapefruit -contine enzime care dizolva grasimile.
38. Gulie – regleaza nivelul glucozei.
39. Hrean – degreseaza organismul.
40. Kiwi – este puternic antioxidant.
41. Lamaie – degreseaza organismul, are calorii negative.
42. Lemn dulce – stimuleaza ficatul si secretia vezicii biliare si
imbunatateste digestia. Se foloseste radacina si se consuma ca ceai,
infuzie: 2 lingurite la o cana. Se bea dupa masa. Atentie, mareste
fertilitatea, iar consumul pe o perioada mai mare de cateva saptamani
poate duce la hipertensiune sau edeme!
43. Izma – are efect racoritor.
44. Mandarine – reduce indigestia.
45. Mango – are calorii negative
46. Macese – alunga oboseala.
47. Macris – este detoxifiant.
48. Marar – degreseaza organismul, are calorii negative.
49. Mei – are multefibre.
50. Menta – are calorii negative, este diuretica.
51. Mere – au calorii negative.
52. Miere – scade pofta de mancare.
53. Migdale – scad colesterolul.
54. Morcovi – au calorii negative.
55. Mure – sunt laxative.
56. Musetel – usureaza digestia.
57. Napi – diuretic, purifica sangele.
58. Nectarine – au putine calorii.
59. Oregano – intensifica functiile hepatice.
60. Orez basmati – intensifica digestia, racoritor.
61. Orez brun – intensifica digestia.
62. Orz – intensifica functiile hepatice.
63. Papaya – regleaza glicemia.
64. Paducel – reduce aciditatea gastrica.
65. Papadia – intensifica arderile.
66. Pastarnac – este diuretic.
67. Patrunjel – are calorii negative, elimina grasimea.
68. Pepene rosu – este diuretic.
69. Peste – reduce colesterolul, are grasimi bune.
70. Piper – degreseaza organismul.
71. Portocale – au calorii negative.
72. Ridichi – au calorii negative.
73. Rodii – scad colesterolul.
74. Rosmarin – este diuretic.
75. Rosii – degreseaza organismul
76. Salata verde – stimuleaza metabolismul.
77. Salvia – are calorii negative.
78. Schinduf – se consuma semintele sau frunzele, pisate si amestecate
cu mancare. Ajuta la digestie si scade nivelul colestrolului. Sub
forma de ceai: 2 lingurite la o cana cu apa; are efect antitusiv si
laxativ, se bea caldut dupa 3 ore de infuzare.
79. Scoici – regleaza functia tiroidiana.
80. Scortisoara – degreseaza organismul.
81. Secara – grabeste digestia intestinala.
82. Seminte de dovleac – au efect de purificator intestinal.
83. Seminte de floarea-soarelui – au grasimi bune, nu ingrasa.
84. Seminte de in – dreneaza intestinul.
85. Seminte de susan – previn osteoporoza.
86. Sfecla – are calorii negative.
87. Sovarf – este tonic gastric.
88. Spanac – are calorii negative si multe fibre.
89. Sparanghel – are calorii negative.
90. Sofran – accelereaza metabolismul.
91. Tapioca – este un fel de faina obtinuta din tuberculii maniocului,
care ajuta la scaderea colestrolului si la reducerea stratului adipos.
92. Tarhon – dizolva grasimile.
93. Tofu – contine fibre.
94.Telina – are calorii negative.
95. Urzica – e detoxifianta si laxativa
96. Usturoi – degreseaza organismul, are calorii negative.
97. Varza – este diuretica si purgativa.
98. Varza chinezeasca – are calorii negative, este foarte satioasa.
99. Varza de Bruxelles – are calorii negative.
100. Vinete – contin multe fibre
sursa: City News
Lista celor mai periculoase sucuri din Romania
Posted by acodex on ianuarie 8th, 2012
In cazul in care, prin absurd, nu stiati, in sucurile existente pe piata romanesca se ascund adevarate centrale chimice, care ne distrug ireversibil sanatatea si ne trimit in lumea de dincolo mult prea rapid. Daca va intrebati care este cauza cea mai importanta a bolilor pe care le aveti, sau le veti avea, raspunsul este extrem de simplu: ceea ce mancati sau beti. Tot ce mancam sau bem, mai ales daca in compozitia produselor se gasesc chimicale, ne poate afecta sanatatea, intr-un mod atat de grav si de dur, cum nici nu ne inchipuim. Cum romanul este, conform statisticilor, abonat la salamuri si bauturi racoritoare, concluzia care se trage, extrem de rapid, este tragica – suntem o natie de muribunzi …
A.N.P.C.P.P.S a realizat un studiu asupra bauturilor racoritoare existente pe piata romaneasca in incercarea de a identifica care sunt cele mai periculoase si cele mai putin periculoase bauturi pentru consum. Mentionam ca acest studiu nu a analizat toate ‘bombele’ existente pe piata, ‘nume importante’, de pe plan local, nefiind mentionate. Intrebarea, care se pune din bun simt, este de ce au fost analizate doar cateva marci, pe ce baza? Se stie ca tanti Marioara, nu isi permite, in satul ei din varf de munte, cu o pensie de 300 de lei, sa bea nici macar Adria, si cumpara, bombe locale, neverificate de nici o autoritate nationala. Ma indoiesc ca ni se va raspunde la intrebarea de mai sus, probabil se incearca ascunderea si protejarea unor marci.
Topul produselor cu cele mai multe E-uri
Rezultatele acestui studiu sunt terifiante. O adevarata uzina chimica, sau “bomba cu E-uri” se afla in Adria Flori de Soc – nu mai putin de 11 E-uri; Pe locul 2, cu “doar” 8 E-uri, in clasamentul celor mai chimicalizate bauturi, se afla: Frutti Fresh Grapefruit ?i Carrefour suc de portocale; Pe locul 3, cu un numar de 7 E-uri criminale, se afla: Cico portocale, Frutti Fresh Pere, Frutti Fresh Tutti Frutti. La polul opus, cu 0 E-uri in compozitie, avem Bio Cola.
Topul produselor cu cei mai multi conservanti
Si in privinta bauturilor care exceleaza in conservanti, tot produsele companiei European Drinks S.A ies in evidenta extrem de strident: Frutti Fresh Tutti Frutti, Frutti Fresh Pere, Frutti Fresh Grapefruit, Adria Flori de Soc, Carrefour suc de portocale, Cico Portocale, cu cate doua substante cu rol de conservare. La polul opus, studiul sugereaza ca, produsele de tip ‘Coca -Cola’ sunt mai putin conservate.
Topul produselor cu cele mai multe zaharuri
Bauturile care se mandresc cu o cantitate impresionanta de zaharuri sunt Fanta Madness ( 135.0 g/ litru ) , Mountain Dew ( 131.0 g/ litru) ?i Mirinda (129.10 g/ litru ). Produsele de tip ‘Cola Zero’ sau ‘light’, Pepsi Max, Adria Coloa si Adria Flori de soc, par a fi lipsite de zaharuri.
Topul produselor cu cei mai multi coloranti:
1. ADRIA Flori de Soc, Carrrefour si Mirinda au cate doua substante pentru colorare. 2. 7 up, Lipton Ice Tea cu aroma de piersica, Lipton Ice Tea cu suc de lamaie, Lipton Ice Tea cu ceai verde, Bio Cola, Schweeps Bitter Lemon, Schweeps Kinley Tonic, Sprite, Nestea Ceai Verde ?i Nestea Peach sunt lipsite de coloranti..
TOPUL CELOR MAI PERICULOASE BAUTURI RACORITOARE, DUPA NUMARUL DE PRODUSE TOXICE
Daca ar fi sa facem un top a cleor mai nocive bauturi de pe piata romaneasca, care au afost analizate in acel test am avea urmatorul top 1. Adria Flori de Soc (11 E-uri, 2 conservanti, 2 coloranti, 110 grame de zaharuri la litru) 2. Bautura racoritoare (Carrefour suc de portocale (8 E-uri, 2 conservanti, 2 coloranti, 99 g rame de zaharuri la litru)
Mezeluri si branzeturi pline de aditivi. E-urile acumulate se elimina din organism dupa multi ani[ACEASTA DACA TIMP DE MAXIM 15 ANI- ITI REZISTA FICATUL SI RINICHII . DACA TI SE IMBOLNAVESC ACESTE ORGANE CU ROL DE DETOXIFIERE , NU MAI IESI LA PENSIE !]
Posted by acodex on iulie 14th, 2011
Doar 2% dintre romani se declara adepti ai alimentatiei bio, pentru ca hrana fara adaosuri chimice este mai scumpa decat cea procesata si oricum s-au obisnuit cu gustul acesteia! Pentru aceste alegeri suferim insa urmarile.
Nu imediat, ci dupa 10-20 de ani, in care mancam constant mezeluri si branzeturi pline de aditivi. Alergii, cancere, diabet, astm si osteoporoza: toate sunt favorizate de aceste substante, pe care organismul nu le poate elimina usor.
Este si exemplul unei femei de doar 37 de ani, care, de 3 ani, este pe lista bolnavilor cronici cu diabet, o afectiune direct legata de alimentatie.
Recent, Organizatia Mondiala a Sanatatii a incheiat primul studiu pe 10 ani, care demonstreaza ca aditivii alimentari, chiar si cei considerati nepericulosi, se elimina in ani de zile din organism.
Cert e ca devenim dependenti fizic de chimicalele din mancare. Au constatat-o si cercetatorii romani, cand au creat salam si crenvursti fara nitrat de sodiu.
Proba de parizer de 13 lei kg pe care am adus-o in laborator are, dupa primele teste, un continut de carne de doar 10%. Restul sunt aditivi pentru gust, pentru culoare, pentru legarea pastei si conservare. Exista si mezeluri proaspete cu 70% carne, dar sunt mult mai scumpe si expira in 2-3 zile.
Producatorii se ghideaza acum dupa doua liste: aditivi interzisi si aditivi permisi, in cantitati limitate. Pana si fabricantii recunosc. Unii triseaza.
Este o problema, dupa cum este o problema cand cumparam un produs alimentar sa ne uitam pe eticheta ce contine. Altfel, pe termen lung efectele pot fi dramatice. Un studiu recent arata ca, astazi, 80% dintre romani nu stiu ce presupune o alimentatie sanatoasa.
Ce marci de apa imbuteliata dauneaza sanatatii?
Posted by acodex on ianuarie 4th, 2012
Apele plate sunt cele mai sanatoase, pe cand apele puternic mineralizate pot provoca afectiuni renale si biliare, arata o analiza a Asociatiei Nationale a Protectiei Consumatorilor.
Calitatea apelor minerale (plate sau carbogazoase) depinde de continutul reziduului fix, care nu se refera la impuritati, ci la nivelul de saruri minerale. Cele mai bune sunt apele slab mineralizate sau plate, intrucat pot fi consumate nelimitat.
Apele puternic mineralizate trebuie consumate doar la recomandarea medicului, intrucat pot provoca probleme renale si biliare.
Dintre cele 20 de marci de apa minerala comparate de ANPC, iata cele mai sanatoase si cele mai toxice:
Se recomanda pentru consum nelimitat Hera, Evian, Perrier, Vittel, Stanceni;
Trebuie consumate cu precautie, deoarece sunt puternic mineralizate: Perla Harghitei, Tusnad, Borsec;
Risc de boli renale si cardiovasculare datorita continutului mare de sodiu: Tusnad (243 mg sodiu /l);
Ape cu continut sarac in sodiu: Izvorul Minunilor (1,25mg/l), Hera si Keia (1,46mg/l) Aqua Carpatica (4,34 mg/l), Evian (6,35 mg);
Ape toxice, cu continut mare de nitriti: Buzias.
Colorantul E120 sau acidul carminic se obtine din gandacii exotici, cosenila
Posted by acodex on august 28th, 2011
Stim deja ca in spatele multor E-uri de pe eticheta se ascund adevarate pericole pentru sanatate. Exista insa un E care ascunde un adevar greu de digerat pentru cei mai sensibili. E 120 sau acid carminic, carmin ori cosenila este un colorant natural obtinut din gandaci exotici. Mai exact din carapacea femelei din specia Dactylopius coccus, si este folosit la colorarea alimentelor in roz, purpuriu sau rosu.
Colorantul E 120 a fost autorizat in Romania in urma cu noua ani, prin Ordinul nr. 438/295 din 2002 al Ministerului Sanatatii si Familiei si al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor pentru toate tipurile de produse alimentare, ne confirma Anca Telniceanu, chimist principal in cadrul Institutului de Sanatate Publica. Aceasta spune ca denumirea de E 120 trebuie insotita, pe eticheta, si de unul dintre celelalte denumiri ale colorantului – acid carminic, carmin sau cosenila.
Aceasta spune ca aditivul nu prezinta riscuri pentru sanatate daca este utilizat in dozele admise de legislatie si se gaseste in toate tipurile de produse alimentare, de la produse zaharoase de cofetarie si bauturi racoritoare, la iaurturi si mezeluri, in cazul acestora din urma existand o doza maxima admisa de 100g la kilogram pentru anumite tipuri de mezeluri, precum chorizo.
Femelele cosenila sunt ucise prin inecare in apa, iar apoi sunt puse la uscare (artificiala sau solara). Cand ajung la aproximativ 30% din greutate pot fi prelucrate pentru obtinerea colorantului prin strivire sau stoarcere. Pentru producerea unui kilogram de carmin sunt necesare aproximativ 100.000-150.000 de insecte.
Radu Stoianov, sef serviciu Notificari din cadrul Institutului de Bioresurse Alimentare, din subordinea Ministerului Agriculturii, confirma, la randul sau, prezenta colorantului produs din gandaci cosenila in alimente, dar precizeaza ca acesta ar fi suspectat de producerea de rinite alergice, eruptii cutanate si ca ar trebui evitat la copiii hiperactivi. “Cu toate acestea, E 120 nu apare in regulamentul 1133 al Uniunii Europene, care are o anexa cu 5-6 coloranti pentru care trebuie trecute mentiuni speciale. E 120 nu apare in lista de posibili interzisi”, spune specialistul, adaugand ca, pana la urma, rau ti se poate face si de la painea calda.
Oficial, insa, colorantul nu este interzis si nici restrictionat de Uniunea Europeana.
Dr. Corina Zugravu, nutritionist, spune ca riscul pentru sanatate in cazul acestui colorant este destul de mare. “Este intens alergizant, iar la persoanele senzibilizate poate duce la fenomene grave, chiar si la soc anafilactic”, spune aceasta, precizand ca Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor intentioneaza sa limiteze folosirea colorantului tocmai ca urmare a numarului mare de alergii si pentru preintampinarea cazurilor in care persoanele alergice nu citesc etichetele.
Tot citirea etichetei este recomandata si pentru vegani. Inainte de a bea un suc sau de a manca pate vegetal, acestia ar trebui sa verifice daca produsul contine E 120. Pe de alta parte, pentru persoanele care cauta alimente cat mai naturale si evita aditivii sintetici, aceasta ar putea fi o veste buna.
Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului a primit chiar o reclamatie din partea unui consumator referitoare la incadrarea produselor care contin cosenila in categoria produselor de post, dar Patriarhia Romana a stabilit ca aceste alimente sunt de post, chiar daca au colorant ce provine din gandaci.
Referitor la protejarea drepturilor veganilor de catre ANPC, reprezentantii institutiei mentioneaza ca nu exista o definitie ale notiunilor de “vegetarian” si de “vegan” la nivel european, implicit, nu exista cadru legal care sa impuna elemente obligatorii de etichetare in cazul acestor grupe de produse, acest lucru ramanand la latitudinea operatorilor economici care si-ar putea insusi, voluntar, un ghid de bune practici pentru aceasta problema.
Atentie la rosii! Multe sunt inrosite chimic si sunt cancerigene!
Posted by acodex on iulie 14th, 2011
In dorinta disperata de a tine pasul cu importurile, cultivatorii folosesc fertilizatoare periculoase si ni le vand noua ca produse autentic romanesti.
Producatorii care recurg la astfel de tertipuri toarna fertilizator diluat cu apa la radacina plantei si reusesc sa scurteze ciclul de crestere al rosiei, de pilda de la o luna, la sapte zile. Specialistii spun ca acesti acceleratori de crestere pot fi periculosi pentru om.
Producatorii recunosc ca recurg la astfel de metode. Dau insa vina pe vremea din anul acesta, care a facut ca productia de tomate sa fie la jumatate fata de 2009. Agricultorii spun ca au reusit sa stranga doar 50 de tone de rosii pe hectar, fata de 100.
De rosiile cu mot sau cele deformate, cu aspect de gogosar, e bine sa ne ferim, spun cercetatorii.
“Aparitia acestui tugui in zona varfului fructului indica faptul ca fructul a fost stimulat si prin stimulare repetata el s-a acumulat”, spune Marcel Costache, director general Institutul de Legumicultura si Floricultura Vidra.
Ce nu stiti cand mergeti la piata, dar aflati acasa, este ca in cazul rosiilor cu chimicale apare un spatiu intre miez si coaja.
In Romania, zeci de hectare cultivate cu rosii sunt stropite cu chimicale precum etrel sau 24D care coloreaza legumele. Prafurile nu se gasesc in magazine, dar se vand la negru in curtile fermierilor, chit ca sunt periculoase.
“Orice exces duce la acumulare in planta, in fructe si implicit la efecte toxice asupra organismului consumatorului”, declara Floarea Burniche, cercetator Statia de Cercetare Experimentala Buzau.
Desi este vandut ilegal, etrel pare sa fie asul din maneca al producatorilor in acest sezon. La fel de bine ca etrelul se vinde si erbicidul 24 D, un produs la fel de toxic cu aceleasi valente. (incont.ro)
Rosiile tunate, nemuritoare, pierd teren in fata celor romanesti
Zece cercetatori de la Statiunea legumicola Buzau au declansat razboi “piratilor” din domeniul legumiculturii si lucreaza ca rosia romaneasca, gustoasa si mare, sa revina pe val. Costel Vinatoru, unul dintre inginerii horticultori de la statie, a dus lupte de lamurire cu rudele si cu cunostintele care obisnuiau sa cumpere din piata legume sau fructe crescute si coapte la foc automat.
EXPERIMENT
Inginerul Vinatoru e sigur ca romanii nu vor mai cumpara rosii „nemuritoare”
Autor: Ionela Savescu